16 dec. 2009

Istoria medicinii antice

Medicina greaca antica s-a format sub influenta incontesila a STIINTEI MEDICALE EGIPTENE, MESOPOTAMIENE SI INDIENE, continutul acesteia fiind in permanenta imbogatit de catre mai multe generatii de greci de geniu, intemeietori de scoli filozofice sau medicale din mileniul I i.e.n.Vorbeam de scoli filozofice, pe drept cuvant, deoarece DUALISMUL FILOZOFIE-SA‚NA‚TATE a fost din cele mai vechi timpuri in Grecia indisolubil legat de existenta, permanenta si devenirea omului.Toate actele de gandire aveau ca scop final cunoasterea si perfectarea omului, pe care grecii antici l-au preamarit, inaltandu-l pana aproape de zei, aceasta proslavire ajungand la apogeu in epoca lui PERICLE (490 -429 i.e.n.). La aceasta incununare glorioasa a fiintei umane si-au adus aportul deosebit marii sculptori FIDIAS, M YRON, POLICLET si PRAXITELE, cat si dramaturgii de geniu ESCHIL, EUR1PIDE, ARISTOFAN si SOFOCLE.De o deosebita luminozitate umanitara este remarca lui SOFOCLE (SOPHOCLES 497 - 405 i.e.n): \"MULTE LUCRURI MINUNATE SUNT AŽN LUME, DAR NIMIC NU E MAI MINUNAT DECA‚T OMUL\". Aceasta conceptie despre om era nu numai a spatiului elenistic, ci am putea afirma a intregii zone balcanice, deoarece prietenul bun al lui Pericle, traco-getul din Abdera. PROTAGORAS (485 - 415 i.e.n.) afirma: \"OMUL RSTE MA‚SURA TUTUROR LUCRURILOR\".In acest climat prouman s-a format si desavarsit medicina greaca, ajungand la culminanta ei prin HIPOCRAT (460 - 377 i.e.n. -HIPPOKRATES).De la inceput, medicina din Grecia a avut tendinta de a forma scoli. Astfel, in primele patru secole ale mileniului I i.e.n. ea a fost dominata de asa-numita:
1. SCOALA‚ A PRACTICIENILOR care efectuau acte de vindecare fara a avea cunostinte despre structura anatomica a organismului uman si despre fiziologia acestuia. Larga raspandire aveau in intreg mileniul I principiile mesopotamiene si indiene privind elementele constitutive ale Universului cosmic: apa, aerul si focul, acestea reproducandu-se sub forma ideilor morale in universul uman.
2.DOCTRINA ORFICA‚ a lui ORFEU a cautat sa lege aceste clemente prin dualismul suflet-corp, atribuind sufletului pacatul savarsit direct care duce ineviil la BOALA‚, ca si pacatele indirecte, stramosesti (ereditare), care de asemenea sunt surse de SUFERINTA‚.Terenul fiind pregatit,3. SCOALA PNEUMATICA‚ a gasit ca element de legatura al tuturor acestor urmari principiul PNEUMA, principiu pe care oamenii il iau din acrul respirat si care uneste intr-un tot diferitele elemente constitutive ale corpului uman pana la moarte. In acest domeniu, grecii au fost puternic influentati de catre indieni.In intreaga epoca prehipocratiana, pe langa MEDICINA PRACTICIENILOR si cea ORFO-PNEUMATICA‚, a existat , de respiratie, de nutritie etc.Pe aceeasi linie a elementului primordial a mers si ANAXIMENE (585 - 525 i.e.n.), sustinand ca la baza tuturor lucrurilor sta AERUL, toate provenind din aer prin dilatarea si condensarea lui. Organele dilatate din aer fiind PLA‚MA‚NII, INTESTINELE, STOMACUL etc.
Organele condensate din aer ar fi OASELE, CARTILAGIILE, MUSCHII, INIMA, MEMBRELE, UNGHIILE, PA‚RUL etc.MEDICUL ALCMEON din CROTONA. care a trait la sfarsitul secolului 6 i.e.n. si inceputul secolului 5 i.e.n., in urma studiilor sale efectuate pe animale, prin nenumarate disectii, sustinea ca la baza vietii stau SEMINTEI .semintele GONADICE, ale telor, a fiingilor etc. Era prima privire medicala cu deschidere spre celule, spre GENETICA‚, spre EMBRIOLOGIE, spre rumori si BIOLOGIA CELULARA‚. Foarte importanta a fost descoperirea lui Aicmeon privind existenta legaturilor stranse intre creier si organele de simt (SIMTURI), fiind intr-adevar o descoperire cu caracter medical, fara implicari deosebite filozofice, descoperire actuala si in zilele noastre.Tot pe linia lui Tales a mers si ANAXIMANDRU (610 - 546 i.e.n.), sustinand in vestita scoala din Mitet ca toata lumea a luat fiinta din Apeiron (deci din mediul acvatic), fiind incontesil un precursor al lui Darwin.Prin scoala Miletiana s-a afirmat si HF.RACT.TT DIN EFES (540 -470 i.e.n.), adevaratul intemeietor al DIALECTICII, care a sustinut si demonstrat prin argumente logice si nu mistice ca totul se supune ordinii universale numite \"LAGOS\" si ca la baza creatiei lumii sta FOCUL care coordoneaza activitatea pamantului, a apei si a aerului.
Ce aproape era conceptia lui Heraclit de cea heliocentrica a lui NICOLAUS COPERNICUS (1473 - 1543). Focul sta la baza eternelor arderi din marele laborator numit FICAT, marele laborator nutritiv, hematologic, imunologic, bactericid, antiviral, antiparazitar, vasculotrop, neurotrop etc.Referindu-ne la dialectica lui Heraclit, ne simtim obligati sa subliniem ca principiile dialecticii modeme au fost elaborate abia dupa doua sferturi de mileniu in urma lui Heraclit de catre GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL (1770-l831).Ideile lui PITAGORA DIN SAMOS (PITHAGORAS 560 -500 i.e.n.) ca totul actioneaza in univers, ca si la indieni, avand ca scop final ARMONIA au influentat, de asemenea, conceptiile medicale ale timpului, imprimand convingerea ca totul se petrece dupa o ORDINE bine silita (raporturile dintre umori reflectandu-se in starea ordonata de echilibru a organismului, iar dizarmonia (dezordinea) se manifesta prin procesele de imbolnavire, de imbatranire, de disolutie, de accidentari etc.Medicul KMPEDOCLE DIN AGRIGENT -SICILIA (490 - 430 i.e.n.), filozof si poet, sustinator, de asemenea, a principiilor primordiale reprezentate prin: FOC, AER, APA‚ si PA‚MA‚NT, a sustinut ca viata apare prin AGREGAREA acestor principii, iar moartea si boala prin DEZAGREGAREA lor. La baza agregarii, a alcatuirii stau principiile universale ale atractiei, ale compatibilitatii, ale IUBIRII. Principiul-chcie al respingerii universale, deci al incompatibilitatii, era URA. intreaga miscare din natura este data de aceste doua forte materiale contrarii, ATRACTIA si REPULSIA (biologica, fiziologica, spirituala, psihologica, chimica, fizica, cosmica, microcosmica etc). Abia peste 5 secole, SF. PAUL (Saul din Cilicia - 15 - 62 e.n.) a elaborat maxima: \"Daca iubire nu e, nimic nu e\". Deci exista atractie intre elementele din natura: metale - oxizi, toxine -antitoxine, microbi - antibiotice, sanatate - boala, stare morbida - vindecare etc.O puternica perspectiva privind celularitatca corpului omenesc, animal si vegetal a adus-o ANAXAGORA (498 - 427 i.e.n.). sustinand ca la baza vietii sunt SEMINTELE (HOMEOMER1I), care nu dispar niciodata sisunt divizibili la infinit ( teoriile cromozomiale ale geneticii), previziunea vietii eterne, a nemuririi, a vietii de apoi, a elixirului vietii.In idealismul sau, PLATON (427 - 347 i.e.n.), contemporan cu Hipocarate, cunoscand valoarea PSIHOTERAPIEI, referindu-se la medicina timpului, dominata de orfism, a afirmat ca \"vrajile ajuta vindecarea\". Se stie ca orfismul considera corpul uman ca o temnita a sufletului, suflet care, la randul lui, putea fi eliberat prin vraji.Reamintirea platoniana prin \"ANAMNEZIS\", chiar daca se referea la o viata transcedentala, a reprezentat un exemplu in cercetarea patogeniei prin depistarea anamnestica a ANTECEDENTELOR PERSONALE si EREDO-COLATERALE ale unui bolnav.
De retinut faptul ca insusi DEMOCRTT DIN ABDERA (460 i.e.n,), in deosebita sa capacitate de sinteza, s-a preocupat si de medicina.Chirurgia, practicata aproape de toti medicii greci cu instrumentar variat destul de perfectionat, era capabila sa execute: TREPANATI1, AMPUTATII, OPERATII PE FICAT cu ANESTEZICE sau FA‚RA‚ ANESTEZICE. Se trata curent PIOREEA ALVEOLARA‚, se puneau COROANE DENTARE, de obicei din fildes, proteze dentare, punti cu dinti falsi, se operau PTERIGIOAME, CATARACTE si EXOFTALMII. Scoala chirurgicala era completata prin cursuri si tratate corespunzatoare.* * *In raport cu conceptiile medicale, in Grecia antica existau mai multe scoli medicale, ca de exemplu: Scoala PRACTICIENILOR, SCOALA METODICA‚ (ce punea baza pe igiena, gimnastica si hidroterapie), SCOALA ECLECTICA‚ (cu o imbinare hibrida, eterogena a unor conceptii diferite), SCOALA PNEUMATICA‚, despre care am mai vorbit, SCOALA‚ DIN CROTONA (sudu! Italici), al carei medic coordonator era ALCMEON (540 i.e.n.), apoi SCOALA MEDICALA‚ DIN RODOS, si tiu in cele din urma, foarte importantele DOUA‚ SCOLI medicale din KNIDOS si KOS.Scolile la care ne referim s-au caracterizat printr-o deosebita solidaritate fle casta, responsabilitate profesionala, umana si sociala si o perfecta organizare.In scoala din KNIDOS. din sudul Anatoliei, predomina empirismul bazat numai pe experienta, pe observatii repetate si numeroase. Astfel, medicii acestei scoli au fost primii care au necunoscut CHISTURILE HIDATICE PULMONARE, GUTA si deosebirea ei fata de artrita, cat si stadiile de evolutie ale scrofulozei tuberculoase (coctiune, ramolitie, cicatrici radiare).Ei au practicat cei dintai AUSCULTATIA pentru depistarea pleureziei uscate si umede. Scoala din KNIDOS privea medicina ca pe o stiinta ce trebuie invatata metodic, printr-o mare capacitate de analiza si o memorie prodigioasa. Deci medicul trebuia sa aiba calitati intelectuale superioare. Sistemul de invatamant era foarte exact si precis Medicina greaca antica s-a format sub influenta incontesila a STIINTEI MEDICALE EGIPTENE, MESOPOTAMIENE SI INDIENE, continutul acesteia fiind in permanenta imbogatit de catre mai multe generatii de greci de geniu, intemeietori de scoli filozofice sau medicale din mileniul I i.e.n.
Vorbeam de scoli filozofice, pe drept cuvant, deoarece DUALISMUL FILOZOFIE-SA‚NA‚TATE a fost din cele mai vechi timpuri in Grecia indisolubil legat de existenta, permanenta si devenirea omului.Toate actele de gandire aveau ca scop final cunoasterea si perfectarea omului, pe care grecii antici l-au preamarit, inaltandu-l pana aproape de zei, aceasta proslavire ajungand la apogeu in epoca lui PERICLE (490 -429 i.e.n.). La aceasta incununare glorioasa a fiintei umane si-au adus aportul deosebit marii sculptori FIDIAS, M YRON, POLICLET si PRAXITELE, cat si dramaturgii de geniu ESCHIL, EUR1PIDE, ARISTOFAN si SOFOCLE.De o deosebita luminozitate umanitara este remarca lui SOFOCLE (SOPHOCLES 497 - 405 i.e.n): \"MULTE LUCRURI MINUNATE SUNT AŽN LUME, DAR NIMIC NU E MAI MINUNAT DECA‚T OMUL\". Aceasta conceptie despre om era nu numai a spatiului elenistic, ci am putea afirma a intregii zone balcanice, deoarece prietenul bun al lui Pericle, traco-getul din Abdera. PROTAGORAS (485 - 415 i.e.n.) afirma: \"OMUL RSTE MA‚SURA TUTUROR LUCRURILOR\".In acest climat prouman s-a format si desavarsit medicina greaca, ajungand la culminanta ei prin HIPOCRAT (460 - 377 i.e.n. -HIPPOKRATES).De la inceput, medicina din Grecia a avut tendinta de a forma scoli. Astfel, in primele patru secole ale mileniului I i.e.n. ea a fost dominata de asa-numita.
1 SCOALA‚ A PRACTICIENILOR care efectuau acte de vindecare fara a avea cunostinte despre structura anatomica a organismului uman si despre fiziologia acestuia. Larga raspandire aveau in intreg mileniul I principiile mesopotamiene si indiene privind elementele constitutive ale Universului cosmic: apa, aerul si focul, acestea reproducandu-se sub forma ideilor morale in universul uman.
2. DOCTRINA ORFICA‚ a lui ORFEU a cautat sa lege aceste clemente prin dualismul suflet-corp, atribuind sufletului pacatul savarsit direct care duce ineviil la BOALA‚, ca si pacatele indirecte, stramosesti (ereditare), care de asemenea sunt surse de SUFERINTA‚.Terenul fiind pregatit.
3. SCOALA PNEUMATICA‚ a gasit ca element de legatura al tuturor acestor urmari principiul PNEUMA, principiu pe care oamenii il iau din acrul respirat si care uneste intr-un tot diferitele elemente constitutive ale corpului uman pana la moarte. In acest domeniu, grecii au fost puternic influentati de catre indieni.In intreaga epoca prehipocratiana, pe langa MEDICINA PRACTICIENILOR si cea ORFO-PNEUMATICA‚, a existat....

11 dec. 2009

Sarbatoreste alaturi de noi!

Te invitam sa te bucuri de sarbatorile de iarna alaturi de noi impreuna cu toti cei dragi tie. - 24.12.2009 CHRISTMAS PARTY . Haide alaturi de cei dragi tie in CLUB SYDNEY si gusta prajiturile si cozonacii de sezon. Va pregatim multe surprize placute si cadouri plus un party senzational! asa ca NU LIPSITI!.Intrarea este 30 lei.
- 25.12.2009 JOY PARTY TOMBOLA . Haide alaturi de cei dragi tie in CLUB SYDNEY si bucura-te de Craciun si castiga la TOMBOLA . Organizam un party in care ne bucuram de aceasta sarbatoare, nu vor lipsi craciunitele si atmosfera de sarbatoare. Sunteti bineveniti cu totii sa ne distram impreuna. Intrarea este 10 lei.
- 26.12.2009 CRACIUNITA PARTY . Te invitam sa continui distractia de sarbatori alaturi de craciunitele noastre si sa te distrezi pe cea mai buna muzica. Si pentru ca e Sambata inseamna ca va fi un MEGA PARTY pina dimineata. Intrarea este 10 lei.
REVELION 2010 Haide si sarbatoreste noul an alaturi de noi , Totul este inclus in 100 lei : Mancare, Bautura, Atmosfera si Distractie. + o TOMBOLA PROMOTIE: Sarbatoreste revelionul alaturi de noi si pina in 25.12 platesti doar 70 lei in loc de 100. Haide! locurile sunt LIMITATE.
Meniu: Bon Valoric 30 lei pentru bautura. Bufet Suedez: Fructe: mere, banane, struguri, mandarine. Prajituri: Traditionale + Baclava + Prajitura arabeasca Salate: S.Beof, S.Italiana, S.Orientala, S.Mexicana, S.Vinete. Platouri: Carnaciori, Chiftelute, Mezeluri, Masline. + doua feluri de mancare arabeasca.
- 01.01.2010 te invitam la NEW YEAR PARTY. Haide sa sarbatorim Anul nou printr-un MEGA PARTY pe cea mai buna muzica. intrarea este 10 lei.

15 nov. 2009

ADERENTA LA TRATAMENT

Una dintre cele mai mari probleme pe care le întâmpină pacientul pe parcursul procesului de adaptare, de ajustare la boală este aderenţa sau complianţa, respectiv lipsa de aderenţă sau non-complianţa la tratamentul medicamentos.
Aderenţa la tratamentul medicamentos a fost subiectul a numeroase studii în ultimii 30 de ani, o atenţie deosebită acordându-se complianţei în bolile cronice, severe, cum ar fi hepatita cronică, diabetul zaharat, tulburările psihice şi, mai recent, combaterea SIDA. În aceste studii, diferiţi autori au încercat o definire a conceptului de aderenţă/complianţă ca fiind concordanţa dintre sfaturile medicului şi comportamentul pacientului (Taylor, 1990, Sarafino, 1990) sau măsura în care pacientul urmează sfaturile, instrucţiunile, prescripţiile medicului (O'Brien, 1992, Bennet, 2000). În ciuda cercetărilor numeroase, încă se cunosc destul de puţine despre modalitatea de creştere a gradului de aderenţă necesar pentru a afecta pozitiv rezultatele terapeutice ale diverselor tratamente Un lucru care se şţie cu siguranţă este faptul că estimările statistice indică o variaţie a nonaderenţei între 15 % şi 93%, în funcţie de boala şi tratamentul recomandat (Rapoffe & Christophersen, 1982, apud Taylor, 1990, Veilleux, 2000). Deoarece această reacţie de non-aderenţă a pacientului are implicaţii asupra sănătăţii sale, s-a încercat identificarea cauzelor. Astfel, printre cauzele cele mai frecvente, incriminate de pacient, se numără: neîncrederea în eficienţa în sistemul sanitar (între15% şi 90%), tratamente costisitoare şi de lungă durată (30%), ignorarea severităţii bolii (35%), regimurile dificile care presupun modificări majore în stilul de viaţă a pacientului (33%). Dacă ne îndreptăm atenţia mai mult spre factorii implicaţi în non-aderenţă vom constata influenţa a patru categorii de factori care vor modula dinamica comportamentului pacientului: factori ce ţin de caracteristicile pacientului (socio-demografice – vârsta, sexul, statul socio-economic; convingeri, expectanţe, cunoştinţe despre boală cu prezenţa non-aderenţei intenţionate, deliberate şi a non-aderenţei neintenţionate; mecanisme de apărare – negarea, minimizarea, represia, raţionalizarea, intelectualizarea bolii; trăsături de personalitate – pesimismul defensiv, existenţa unor tulburări psihiatrice, dependenţa de substanţe); factori ce ţin de relaţia medic-pacient (comunicare deficitară, prin utilizarea unui limbaj tehnic, stilul de interelaţionare – relaţie activ-pasivă, depersonalizarea pacietului explicată prin necesitatea protecţiei emoţionale a medicului); factori ce ţin de caracteristicile tratamentului şi sistemul medical (complexitatea şi durata tratamentului, gradul de invazivitate, efectele secundare ale medicaţiei; mediul fizic necorespunzător); factori ce ţin de caracteristicile bolii (simptomatologia bolilor cronice, boli asimptomatice etc.). Dacă ne centrăm, în continuare, atenţia asupra pacientului ca şi cauză a aderenţei, respectiv a non-aderenţei la tratament, vom constata că există o serie de modele socio-cognitive care încearcă să explice deciziile pacientului legate de sănătatea personală. Aceste modele au evidenţiat că: deciziile iniţiale ale pacientului legate de tratament sunt influenţate de convingerile, credinţele lui legate de nevoia de tratament, precum şi de perceperea beneficiilor şi costurilor aderenţei, respectiv a barierelor percepute pe parcursul tratamentului (Modelul credinţelor despre sănătate, Rosentock,1974, cit. în Kaplan, 1993; Ried & Christensen, 1988, apud Horne, 1997); de asemenea, că deciziile iniţiale ale pacientului sunt influenţate şi de atitudinea generală faţă de complianţa la tratament, norma subiectivă – motivaţia aderenţei la tratament – şi de percepţia controlului asupra urmării tratamentului (Teoria planificării comportamentale, Fishbein, 1986, Ajzen, 1991, 1993, cit. în W. Stroebe, 2000). Identificarea componentelor cognitive, respectiv a reprezentării mentale a bolii, mecanismelor de coping, de apărare – asociate cu comportamentele de aderenţă – au adus un plus modelelor teoretice precedente realizându-se o conceptualizare coerentă a ceea ce înseamnă autoreglare comportamentală (Modelul autoreglării comportamentale, Horne, 1997). Trebuie să spunem, în final, că nu există încă nici o metodă care să asigure o aderenţă completă la toate tipurile de tratament. Aşa cum am arătat, problematica aderenţei este extrem de complexă, aflându-se la confluenţa a o multitudine de factori. Este foarte important ca în momentul în care iniţiem un tratament, pacientul să fie evaluat corespunzător. Acestă evaluare nu trebuie să urmărească doar realizarea diagnosticului şi a planului de tratament ci trebuie să ia în considerare şi alte aspecte, cum ar fi : nevoile pacientului, stilul de viaţă al acestuia, etc. (Enăchescu, 2001).
Promovarea aderenţei sau optimizarea acesteia, în cadrul unei şedinţe de terapie, poate fi realizată prin câteva strategii, dintre care amintim: identificarea timpurie a persoanelor cu risc la non–aderenţă; restructurarea convingerilor, credinţelor legate de conceptul de sănătate, boală şi tratament; îmbunătăţirea stimei de sine a pacientului, identificarea şi anticiparea dificultăţilor pacientului, precum şi găsirea unei soluţii; educarea pacientului în deprinderi de automonitorizare, modelarea regimului în funcţie de stilul de viaţă al pacientului; implicarea reţelei sociale – familie, prieteni, partener – a pacientului cu risc de neaderenţă. Consilierea şi psihoterapia pot avea un rol în îmbunăţirea aderenţei. Pe de o parte, se pot folosi tehnici comportamentale – implementarea unor amorse pozitive care să asigure respectarea regimului medicaţiei, folosirea de tehnici de automonitorizare, etc.; pe de altă parte se pot folosi tehnici de restructurare cognitivă şi de auto–explorare (clarificarea obiectivelor personale ale pacienţilor, creşterea motivaţiei pentru tratament, modificarea atitudinii legate de tratament, îmbunătăţirea relaţiei medic-pacient prin învăţarea abilităţilor de comunicare eficientă). Non-aderenţa la tratament nu este singura cauză care poate duce la eşecul unui tratament, dar, de multe ori, este singura care poate poate fi controlată. Din acest motiv, este foarte important să identificăm cauzele non-aderenţei şi să se intervină specific pentru a putea creşte eficienţa tratamentului şi, implicit, a putea îmbunătăţi sănătatea şi speranţa de viaţă a pacienţilor. Exista niste modele de optimizare a aderentei la tratament. Aceste modele care identifică variabilele implicate in determinismul comportamentelor relaţionate cu sănătatea sau boala şi care evidenţiează procesele cognitive, sunt extrem de utile şi pentru dezvoltarea unor patternuri de intervenţie eficiente, în diferite boli. In romania daca m-as gandii la un astfel de proiect -”ameliorarea aderentei la tratament” cred ca as incepe cu personalul implicat in sanatate: medici, asistente medicale, infirmiere practic iti este groaza sa mergi la medic si nu mergi de placere. Pe pacient l-as aborda din perspectiva cresterii expectantelor dupa realizarea tratamentului. Este clar ca reducerea non-compliantei la tratament nu mai este privita ca o problema ca o problema individuala ci una sociala. SCOP-IMBUNATATIREA COMUNICARII MEDIC PACIENT, BAZATA PE EMPATIE INCREDERE -CRESTEREA EXPECTANTELOR DE VIATA LA PACIENTi OBIECTIVE SPECIFICE -restructurarea unor convingeri irationale a personalului medical despre infailibiliatatea lor - identificarea si anticiparea dificultatilor pacientilor -dezvoltarea personala a pacientilor –stima de sine, cpacitati decizionale...

6 nov. 2009

MODELE ALE SANATATII SI BOLII

Conceptual de sanatate, boala, stare de bine si calitatea vietii. Org mond a sanatatii considera sanatatea ca fiind integritatea anatomica si functionala, capacitatea de confruntare cu stresul fizic, biologic, psihic si social, capacitate de protectie impotriva imbolnavirilor si a mortii premature, confort fizic, psihic, social si spiritual, ca stare de bine. Starea de sanatate este data de dimensiunile sanatatii: biologica (anatomica, fiziologica si biochimica); psihologica (cognitiva, emotionala, comportamentala); socioprofesionala (roluri, relatii aspiratii); spirituala (valori, religie). Componentele sanatatii:absenta bolii, disfunctiei si dizabilitatii; rezistenta fizica si fiziologica; stare subiectiva de bine; relationala sociala pozitiva; asumarea controlului propriei vieti. Grade ale sanatatii:sanatate optima, sanatate; sanatate aparenta, sanatate precara, sanatate foarte precara. Conceptul de boala este o forma particulara de existenta a materiei vii; o abatere de la norma; o consecinta a unor agenti patogeni sau traumatici; se manifesta prin semne, simptome, disfunctii si reprezinta manifestarea esecului in adaptare. Conceptul de stare de bine presupune: acceptatea de sine; autonomie; control asupra propriei vieti, tel si scop in viata, dezvoltare personala, relationala pozitiva cu ceilalti. Conceptul de calitate a vietii este o notiune complexa ce poate fi evaluata in diverse domenii: ecologic, economic (financiar), cultural, fizic (mobilitate, ingrijire personala, absenta durerii, energie), social (relatii interpersonale, comunicare, roluri) si psihic (reactii emotionale, functionare cognitiva). Modele ale sanatatii si bolii: 1. modelul biomedical ia in considerare factorii biologici cauzali, departajeaza somaticul de psihic, pune accent pe starea de boaala, ignora sanatatea, respectiv preventia bolilor, se focalizeaza pe organul bolnav facand abstractie de persoana, medicul fiind responsabil de tratarea bolii. 2. modelul bio-psiho-social are urmatoarele caracteristici: boala are o cauzalittae multifactoriala; psihicul nu poate fi separat de fizic si invers; subliniaza atit sanatatea cat si boala; pune accent nu doar pe tratamenet dar si pe preventie; suferinta organului induce suferinta persoanei; responsabili de preventia bolilor, tratament si recuperare nu este doar persoanalul medical ci si societatea ci si persoana in cauza. Acest model sa dezvoltat ca reactie la cel bio-medical.

28 oct. 2009

Paradoxul vremurilor noastre

Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem cladiri mai mari dar suflete mai mici , autostrazi mai largi dar minti mai înguste . Cheltuim mai mult dar avem mai putin , cumparam mai mult dar ne bucuram mai putin.Avem case mai mari dar familii mai mici .Avem mai multe accesorii dar mai putin timp , avem mai multe functii dar mai putina minte, mai multe cunostinte dar mai putina judecata , mai multi experti si totusi mai multe probleme , mai multa medicina dar mai putina sanatate .Bem prea mult, mancam prea mult .Cheltuim prea nesabuit .Râdem prea putin cu adevarat .Conducem prea repede .Ne enervam prea tare .Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi .Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugam prea rar or,mai bine, deloc.Ne-am multiplicat averile dar ne-am anulat valorile moraleVorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des. Ironia pentru cel spiritualizat ne – a devenit lege, dispretuim pe cei care traiesc curat Dar si mai aprig uram pe cei cu alte idealuri decat banii si controlul celorlalti . Nevoia de putere ne face tot mai neputinciosi, dar suntem inca orbi .Am învatat cum sa ne câstigam existenta dar nu cum sa ne facem o viata , am adaugat ani vietii si nu viata anilor .Am ajuns pâna pe luna si înapoi dar avem probleme când trebuie sa traversamstrada or sa facem cunostinta cu un vecin .Am cucerit spatiul cosmic dar nu si pe cel interior .Am facut lucruri mai mari dar nu mai bune .Am curatat aerul dar am poluat solul .Am cucerit atomul dar nu si prejudecatile noastre .Scriem mai mult dar învatam mai putin .Planuim mai multe dar realizam mai putine .Am învatat sa ne grabim dar nu si sa asteptam .Am construit mai multe calculatoare sa detina mai multe informatii dar comunicam din ce în ce mai putin .Acestea sunt vremurile oamenilor mari si caracterelor meschine , profiturilor rapide si relatiilor superficiale . Barfa – i la mare cinste , vietile altora ne - au devenit subiecte de discutie preferate, in loc sa incercam sa ne privim in oglinzi nemincinoase si sa scapam de barnele din proprii ochi. La tot pasul , impostura si prefacatorie, le acceptam, mai mult – le incurajam, suntem doar “oameni de lume” .Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri dar mai multedivorturi . Case mai frumoase dar camine destramate .Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unica folosinta , moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice stare, de la bucurie la liniste, la moarte .Sunt niste vremuri în care sunt prea multe în vitrine dar nimic în interior.Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta scrisoare si în care poti decide fie sa împartasesti acest punct de vedere, fie sa stergi acest mesaj , considerandu-l o prostie.Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate .Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te venereaza, pentru ca acel copil va creste curând si va pleca de lânga tine. Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te costa nimic.Aminteste-ti sa spui "Te iubesc" oamenilor de langa tine si mai ales celor care ti-au facut rau, dar mai ales sa o spui adevarat, din inima.O sarutare si o îmbratisare vor alina durerea atunci când sunt sincere.Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi acea persoana nu va mai fi lânga tine .Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le ai . Tuturor prietenilor mei, va multumesc ca existati !

21 oct. 2009

Informatii corecte legate de hiv/sida

Pana in prezent intalnim tot mai des persoane care sustin ca cunosc si stiu statutul sanatatii altor persoane din comunitatea GLBT. De fapt realitatea este cu totul alta si de fapt se dovedeste de multe ori ca astfel de afirmatii sa fie doar zvonuri false. Insa aceste persoane inconstient dezinformeaza comunitatea si chiar de cele mai multe ori aduc defaimare si jigniri altor persoane gay, in privinta statistici hiv reale, chear mai mult creaza o tensiune in randul comunitatii. Nu este un secret ca se minte de dragul artei, fie pentru a obtine o imagine mai "luminoasa", sau a parea mai infipt social, sau pentru a ascunde unele lucruri. Intr-o relatie cu comunitatea totul trebuie sa fie perfect, si asta in mentalitatea unora implica minciuna /omisiunea. Mai putini sunt cei sinceri 100/100, sadic de sinceri, dar acestia pierd enorm. Putini sunt cei care mint, in unele cazuri cu motivatia reala pentru as protejez relatia cu partenerul. In viziunea autorilor securitatii psihologice,minciuna se refera la„transmiterea preme- ditata a unor informatii care nu corespund realitatii“. Scopul celui care minte este acela de a transmite un mesaj fals cu mijloace verbale sau nonverbale , acesta doreste sa-l dezinformeze pe partener , sa-l induca in eroare in ceea ce priveste adevarata stare a lucrurilor , in domeniul in discutie. Cei care mint cel mai des sunt subiectii „cu o rezistenta mica la stres, cu o nelinis- te accentuata, nervosi, si de asemenea, cei inclinati spre savarsirea unor fapte antisociale.In a- fara de acestia, la extravertiti se observa o tendinta mult mai evidenta de a minti in diferite si- tuatii decat la introvertiti“. Minciuna este unul dintre mijloacele de care se foloseste un om in legatura cu alti oameni, „pentru a exercita o actiune si a provoca schimbarile asteptate in comportamentul lor“. Majoritatea romanilor nu doresc sa lucreze cot la cot cu persoanele infectate cu HIV/ SIDA si nici nu ar accepta sa aiba prieteni apropiati din randul pacientilor cu aceasta boala. Potrivit statisticilor Compartimentului pentru Monitorizarea si Evaluarea Infectiei HIV/SIDA, in Romania, la sfirsitul lunii iunie 2008, erau inregistrati 7.719 pacienti infectati cu virusul HIV, dintre care ponderea cea mai mare o au cei cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani. Dintre totalul pacientilor infectati, 6.603 sunt in tratament antiretroviral. "Romania a inregistrat progrese in tratarea pacientilor infectati cu HIV/SIDA, pentru ca au fost tratati pacientii, si nu boala. Astfel, rata de transmitere a virusului pe teritoriul Romaniei este mica si se mentine asa. De asemenea, Romania are cea mai mare rata de supravietuire din zona" a subliniat dr. Adrian Streinu Cercel. Sfatul meu este: Nu te lasa informat de orice om care iti stie vorbi frumos si in termeni mari, aparentele de cele mai multe ori inseala. Inainte de a cere o informatie cauta de unde sa o culegi. Cauta mai intai persoane potrivite si autorizate sa faca asta. Daca ai nevoie sa cunosti mai multe despre sanatatea populatiei LGBT intreaba un ONG care lucreaza cu aceasta problematica, cum ar fi: Accept si PSI, daca ai nevoie sa discuti probleme mai intime si mai cofidentiale vorbeste cu un psiholog (asta nu inseamna ca tu ai probleme)... Find un om corect informat, din orice punct de vedere, esti deja un om mai bogat...
Nu exista statistici care sa arate cati gay sunt diagnosticati sau cati hetero. Aceasta statistica este facuta pe toate categoriile de oameni indiferent de religie, sex sau orientare sexuala. http://www.cnlas.ro/date-statistice/
Fiecare dintre noi ajunge intr-un moment in care are nevoie de o informatie si nu are timp sa se documenteze. Ce solutii avem in asemenea ipostaze? Telefonul este cel mai la indemana instrument, asta in cazul in care avem cunostinte, prieteni specializati intr-un domeniu care are tangenta cu problema respectiva. Asociatia Accept te asteapta pentru lamuriri la 021 2529000 Pe locul doi urmeaza internetul. Surse de cautare sunt suficiente, dar uneori lasa de dorit intrucat informatiile sunt fie eronate, fie incomplete, fie contin date care nu se pot preta spetei noastre. Si aici Asociatia Accept te ajuta: www.accept-romania.ro

12 oct. 2009

Ceea de-a 6-a editie a Festivalului Serile Filmului Gay la Cluj

http://sfg.beanangel.ro/program Asa cum de altfel acest eveniment prinde radacini la Cluj, iar lumea s-a obinuit ca in fiecare an sa vizioneze filme documentare, de scurt metraj si artistice noi si de buna calitate. Be An Angels Romania (BAAR) in aceasta luna, incepand cu data de 19, timp de o saptamana va difuza in cadrul Serilor Filmului Gay, filme noi ce va asteapta sa le vizionati. http://www.angelicuss.beanangel.ro/ Acest eveniment este sustinul ca de fiecare data de asociatii si fundatii LGBT, printre care cele mai cunoscute si prezente la acest eveniment: Accept si PSI.Mai multe puteti afla chiar voi acesand site-urile de fata. http://sfg.beanangel.ro/gala-premiilor-gay Toate editile festivalului "Serile Filmului Gay" au fost incununata de un real succes, peste 1000 de persoane participand la actiunile din cadrul evenimentului. SFG a fost propus in cadrul Galei Premiilor Gay la sectiunea "Premiul pentru promovarea culturii LGBT" si a si castigat. Multumita tuturor celor care l-au votat! In 19 octombrie, Clujul va fi a 2-a capitala gay a tarii!

Cum influenţeaza viaţa sexuala sănătatea?

Este o întrebare care intervine frecvent în viaţa fiecăruia; frecvenţa vieţii mele sexuale e bună in comparaţie cu cea prietenilor? Prea rar oare? Sunt sănătos dacă intreţin relaţii sexuale prea des?
Ei bine, sexualitatea este o componentă esenţială a vieţii oricărei persoane. Aspectele sale psihologice, biologice şi sociale sunt într-o relaţie de interdependeţă, conferindu-i un caracter complex.În procesul de formare al adolescentului rolul sexualitaţii este pregnant, contribuind la formarea identitaţii de sine şi a celei sociale.Este falsă echivalarea sexualităţii cu relaţia sexuală.O sexualitate armonioasă contribuie la formarea unei personalitaţi armonioase şi în relaţie echilibrată cu sine şi ceilalţi.
Ce mă reprezintă pe mine ca individ în societate?Cum îmi este mie bine?Întrebând adolescenţii ti se va spune că ”cea mai mare plăcere în viaţă este cea legată de sex”.Este o stare de bine absolut.Aici nu există reţete există nişte mituri fabricate de noi, oamenii.Ce reprezintă starea de bine? Definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, sănătatea nu este condiţionată doar de absenţa bolii şi disfuncţiei ci se referă la un proces complex şi multidimensional, în care starea subiectivă de bine este un element fundamental.
Componentele starii de bine: Acceptare de sine: atitudine pozitivă faţa de propria persoană, acceptarea calităţilor şi defectelor personale, percepţia pozitivă a experienţelor trecute şi a viitorului. Relaţii pozitive cu ceilalţi:încredere în oameni, sociabil, intim, nevoia de a primi şi da afecţiune, atitudine empatică, deschisă, pozitivă. Autonomie: independent, hotărât, rezistă presiunilor de grup, se evaluează pe sine după standarde personale, nu este excesiv preocupat de expectanţele şi evaluările celorlalţi. Control: sentiment de competenţă şi control personal asupra sarcinilor, îşi crează oportunităţi pentru valorizarea nevoilor personale, face opţiuni conforme cu valorile proprii. Sens şi scop în viaţă:direcţionat de scopuri de durată medie şi lungă,experienţa pozitivă a trecutului, bucuria prezentuluişi relevanţa viitorului, convingerea că merită să te implici, curiozitate.
Dezvoltare personală:deschidere spre experienţe noi,sentimentul de valorizare a potenţialului propriu, capacitate de auto-reflexie,percepţia schimbărilor de sine pozitive,eficienţă,felxibilitate,creativitate,nevoia de provocări,respingerea rutinei.(Băban,2001) Organizatia Mondială a Sănătăţii defineşte sănătatea sexuală ca ”integrarea aspectelor fizice,emoţionale, cognitive, şi sociale în procesul dezvoltării pozitive a pesonalităţii,în care fiecare persoană are dreptul la informaţii adecvate şi relaţii sexuale responsabile”.
Ceea ce contează mai mult în dezvoltarea unei sexualităţi armonioase este modul în care indiuvidul se defineşte pe sine ca persoană în raport cu el şi ceilalţi,modul în care înţelege sentimentele de iubire, afecţiune intimitate,modul în care ia decizii şi îşi asumă responsabil deciziile luate.
Doresc să accentuez că omul este o fiinţă complexă care are o personalitate complexă iar sexualitatea reprezintă doar o componentă a personalităţii şi a vieţii,alături de componenta spirituală,emoţională,socială, mentală,profesională. Frecvenţa vieţii sexuale o regelzi tu ca individ, nu există reţete suntem diferiţi şi ritmul nostru este specific fiecaruia, dar să nu uitam suntem reprezentaţi şi de alte componente ale personalităţii nu doar de cea sexuală.
Din nefericire,copiii işi însuşesc de cele mai multe ori informaţii legate de sex de la colegii de joacă,prieteni,reviste de diverse facturi,TV,intenet. Există riscul ca aceste informaţii să fie eronate şi astfel se perpetuează atitudini care duc la comportament sexual al risc (începerea prematură a vieţii sexuale,neutilizarea mijloacelor de contracepţie).Educaţia pentru sănătatea sexuală este un proces continuu ce se realizează pe parcursul întregii dezvoltări a individului, cu elemente specifice fiecărei vârste şi nivelului de dezvoltare intelectuală şi emoţională.Deseori părinţii evită discutarea acestor teme cu copii lor.Abordarea sexualităţii la vârsta adolescenţei şi focalizat doar pe reproducere şi contracepţie are ca rezultat menţinerea convingerii că sexualitatea este similară cu relaţia sexuală.În acest mod nu se percepe aria largă pe care o implică sexualitatea,începând cu acceptarea propriei corporalităţi şi terminând cu deciziile responsabile pe care le implică.În ziua de azi foarte mulţi indivizi se identifica doar cu sexualitatea lor şi considera că ei se defiensc doar prin activitatea lor sexuală.
Valorile sexualităţii: Sexualitatea este o componentă sănătoasă a vieţii Toate persoanele sunt sexuale Sexualitatea include dimensiuni fizice,etice,spirituale, psihologice şi emoţionale. Toate persoanele au dreptul şi obligaţia să ia decizii sexuale responsabile Toate deciziile sexuale au conseciţe emoţionale,comportamentale sau de sănătate. Indivizii şi societatea beneficiază când copii discută despre sexualitate ca de un proces natural în atingerea maturităţii psihice. Implicarea prematură în comportamente sexuale presupune riscuri. Tinerii care sunt implicaţi într-o relaţie sexuală au nevoie de acces la informaţie despre servicii de planificare familială şi îngrijire medicală Persoanele îşi exprimă sexulaitatea în moduri diferite. Oamenii trebuie să respecte şi să accepte diversitatea valorilor şi credinţelor despre sexualitate care există în comunitatea respectivă. Abstineţa sexuală este cea mai eficientă metodă de a preveni sarcina nedorită şi infecţia HIV/SIDA.(Băban,2001)
Funcţia sexuală normală circumscrie totalitatea adaptărilor morfologice,fizilogice şi comportamentale care permit realizarea actului sexual şi reproducerea în perioada maturităţii.Maturizarea sexuală implică realizarea sexualităţii la nivel genetic,gonadic,la nivelul organelor genitale interne şi externe,la nivel encefalic,al tipului morfologic-conformaţional şi, în final, la nivel comportamental.Comportamentul sexual uman este definit ca ca un complex de răspunsuri asociate direct cu stimularea genitală şi cu copulaţia homo- sau hetero-sexuală, indiferent de rolul său în conservarea speciei.(Olteanu,Lupu&Miu,2001).
Omul este singura fiinţă la care, datorită activităţii neuropsihice,se produce o disociere între semnificţia biologică a actului sexual,cea de reproducere şi semnificţia hedonică şi psihosocială,prin controlul voluntar şi implicaţiile etice şi morale (Olteanu,Lupu&Miu,2001).Comportamnetul sexual la animale este imperios şi instinctiv,pe când la om,acesta este voluntar.La om comportamnetul sexual este complex,cuprinzând pe lângă componeneta neurohormonală specifică mamiferelor,o componentă psiho-emoţională specific umană.
Prin instinct se înţelege impulsiunea naturală care dirijează un comportament.(A.Porot).La baza instinctului sexual se află dorinţa sau apetitul sexual.Doinţa sexuală are o bază bilogică, cât şi una psihologică şi este legată de numeroşi factori externi,interni sau interpersonali care o condiţionează.Dorinţa sexuală ca” nevoie” trebuie diferenţiată de celelalte „nevoi elementare”ale organismului uman(hrană, sete, somn).Adesori faptul că cineva doreşte să aibă o relaţie sexuală cu tine se confunda cu aprecierea şi se creează un fals model” Vrea să facă sex cu mine înseammă că mă iubeşte”.Impulsiunea sexuală nu se configurează ca o adevărată necesitate individuală, similară celorlalte nevoi organice.La oameni dorinţa sexuala se manifestă ca plăcere, iar din punctul de vedere al speciei ea se manifestă ca o necesitate de reproducere.Nevoia sexuală este diferită calitativ în raport cu celelalte nevoi biologice ale speciei umane.Dorinţa are un caracter intenţional, fiind orientată în raport cu un anumit obiect bine definit, care trezeşte o anumită m otivaţie emoţionalădin partea subiectului.Dorinţa sexuală este influenţată de o serie de factori socioculturali reprezentaţi prin:roluri sexuale(masculin şi feminin), modele la sexualitate,contextul istoric, moravurile,clasa socială,condiţii climatice,tipul de alimentţie, exigenţele normelor care guvernează grupul social căruia îi aparţine individul,sistemul de viaţă, mentalităţile, valorile,identitatea persoanei respective.La om nevoia sexuală apare în raport direct cu dorinţa şi are caracterul de nevoie de descărcare-ca să se îmbine utilul cu plăcutul. Atitudinile eronate faţă de sexualitate sunt date de mituri care sunt convingeri iraţionale, neadevăruri larg răspândite.Miturile furnizează răspunsuri gata confecţionate , despre noi înşine,depre alţii,depre lume şi viaţă, dacă nu sunt identificate pot să influenţeze negativ comportamentul.Miturile despre sexualitate decurg din menţinerea unei imagini tradiţionale, a rolurilor despre sex.Masculinitatea şi feminitatea există doar în mintea celui care percepe.Biologic suntem determinaţi de gen masculin sau feminin. Cultura determină ceea ce inseamnă sa fii bărbat sau femeie Masculinitatea sau feminitata nu sunt altceva decât construcţii sociale şi reprezintă ceea ce aşteaptă alţii de la femei şi bărbaţi.
Există o mulţime de mituri despre sexualitate: Este inacceptabil pentru un bărbat să fie virgin Doar facând dragoste ne vom dovedi unul altuia cât ne iubim Bărbaţii trebuie să-şi manifeste masculinitatea fizică şi sexuală Impulsurile sexuale sunt mai puternice la bărbaţi Când fetele spun NU este de fapt POATE sau DA Fetelor le face plăcere la fel de mult ca băieţilor să facă sex, dar ele să spună NU pentru a-şi menţine reputaţia Bărbaţii trebuie să aibă relţii sexuale cu cât mai multe fete pentru a dobândi experienţâ Bărbaţii nu vorbesc despre sex ei practică Dacă nu fac dragoste cu el am să-l pierd Băieţii trebuie să fie iniţiatorii actului sexual Fetelor le plac băieţii care deţin controlul Contactul fizic trebuie întodeauna să ducă la sex Iubirea între doi tineri înseamnă întodeauna relaţii sexuale Bărbaţii trebuie să fie performanţi în domeniul sexual Bărbatul trebuie să aibă controlul în relaţiile sexuale Femeia trebuie să răspundă întodeauna iniţiativelor sexuale ale bărbatului Bărbaţii doresc întodeanua să faă sex Prezervativele diminuează spontaneitatea şi plăcerea actului sexual Viaţa sexuală este o cale e a deveni adult Dacă nu faci sex din două în două zile te îmbolnăveşti Bărbţii fiziologic au nevoie de mai mult sex decât femeile.
Instinctul sexual este în raport cu mecanismele neuropsihice aferente.unor centri cerebrali capabili să declanşeze plăcerea şi dornţa activităţii sexuale.Alţi factori implicaţi Serotoninele,endorfinele,.mecanisme endocrine.În actul dorinţei sexuale, participarea fiecărui bărbat sau a fiecărei femei are uncaracter global, întrucât este pus în joc propriul corp, în totalitatea sa.Felulîn care este resimţit propriul trup, capacitatea lui de a trezi şi de a trăi percepţii agreabile, modul în care sunt integrate organele genitale şi zonele erogene în schema corporală generală, toate acestea pot contribui la declanşare şi întreţinerea dorinţei sexuale sau, dimpotrivă o pot diminua pâna la totale ei dispariţie. Factorii emoţionali care pot influenţa dorinţa sexuală,diminuând-o pâna la suprimarea ei completă, sunt reprezentaţi de :frică, angoasă, depresie, descurajare,experineţe de eşec, stări conflictuale.
Dorinţa sexuală este favorizată de starea fizică şi psihică a individului, caracterizatăprin destindere, relaxare, bună-dispoziţie,odihnă..Oboseala poate exercita un rol inhibitor asupra dornţei de manifestare sexuală,însă uneori poate în mod paradoxal să reprezinte un factor de stimulare erotică. Se poate aprecia că dorinţa sexuală este influenţată de anumite categorii e factori: Condiţii fizilogice specifice, care scad dorinţa sexuală (oboseală excesivă,nevoia de urinare, defecaţie,nevia de somn sau suport nutritiv. Condiţii psihologice:circumstanţe relaţionale sau emoţionale defavorabile, perceperea ostilităţii, insecuritate sau neîncredere în partener,context inconfortabil nesigur, senzaţii dezagreabiel sau dureri resimţite în corp, doliu, temă, grijă, nelinişte Factori legaţi e personalitatea partenerilor cuplului:afirmarea virilităţii la bărbat,afirmarea feminităţii la femeie,capacitatea de seducere apartenerului Factori sociofamiliali ce pt diminua dorinţa sexualăŞobişnuinţa cu partenerul, ritualizarea excesivă a raportului sexual,executarea mecanică a actului sexual, fără o pegătire prealabilă Starea de sănătate psihosomatică şi dornţa sexualăŞactivitatea sexuală se încadrază în limitele unei stări de sănătate psihică bună.Există situaţii patologice, în care activitatea sexuală şi dornţa sexuală înregistrează un regim exagerat(stările maniacale,manifestările de tip anxios, perversiunile, depresia,retardul mental).O diminuare a dorinţei şi activităţii sexuale se înregistrează în cursul depresiilor, starilor febrile, hipertirodidismului, afecţiunilor inflamatorii ale căilor gento+urinare, conestii pelviene la femei.
Factorii din mediul natural ce pot favoriza activitatea sexuală prin stimularea dorinţei, şi anume: luminozitatea naturală abundentă şi prelungită,aerul curat,liniştea, un peisaj odihnitor. Factorii psihotraumatizanţi, emoţionali-afectivi: conflicte reptate în cadrul cuplului, agresivitatea partenerilor, violenţa, neîncrederea, insecuritatea, stările de culpabilitate fac să diminueze dorinţa şi activitatea sexuală.
Fiecare persoană are o predispoziţie latentă erotică.Totul depinde cum accesezi acest potenţial şi cum îl pui în valoare.Factorii care pot declanşa potenţialul erotic latent sunt: privirea, timbrul vocii,mirosul,anumite forme ale corpului unei persoane,mersul, felul de a se îmbrăca, forma gurii, nasul, bărbia,picoarele, buzele, sânii, zâmbetul.Aceste elemente erogene corespund unui ideal erotic individual pe care o perosamă crede că l-a descoperit în cazul întâlnirii cu o altă persoană, brusc şi puternic.Motivaţia sexuală direcţionată se formează în cursul vieţii, fiind un proces învăţat, făra să fie exclusă componenta gentică. Comportamentul sexual al omului este mai complex prin emoţiile şi sentimentele cu care se poate asocia şi prin simbolistica actului sexual. Fiecare are o reprezentare mentală despre cum trebuie să arate viaţa lui sexuală în mare. Practic însă este de aşteptat ca cei doi partenri să negocieze ceea ce este legat de viaţa lor sexuala în cuplu. Am prezentat anterior factorii ce influenţeaza viaţa sexuală, practic nu există ceva bătut în cuie, fiecare cuplu îşi asumă reguli proprii care să le aducă o stare de bine.

8 sept. 2009

Anticonceptional pentru barbati

Institutul de cercetare ANZAC, din Australia, a devenit campul de testare a unui nou contraceptiv, destinat barbatilor care vor sa decida singuri asupra posibilitatii de a deveni tatici.
Acesta va fi sub forma de injectie, administrata de doua ori in fiecare luna, si blocheaza functia reproductiva, intocmai ca si pilula contraceptiva feminina.Potrivit cercetatorilor, contraceptivul pastreaza nivelul testosteronului la cote normale, in timp ce progestativul "pacaleste" creierul sa nu mai elibereze hormonii necesari producerii spermei.Cercetatorii asigura toti potentialii interesati ca medicamentul cu pricina nu afecteaza in niciun fel sexualitatea masculina, iar fertilitatea se reinstaleaza in trei luni de la oprirea tratamentului. Cel putin asta indica testele efectuate pana in prezent si care au mai indicat ca anticonceptionalul este eficient in 95% dintre cazuri.
In prezent, contraceptivul se afla intr-o alta serie de teste, urmand sa ajunga pe piata daca specialistii considera ca nu reprezinta nici un pericol la adresa sanatatii barbatilor.

26 aug. 2009

Sex - cum sa ajungi mai repede la orgasm

Se stie foarte bine, gay pasiv ceva asemanator ca femeia (din ratiuni biologice) ajunge mai greu la orgasm decat barbatul. Iata cateva smecherii care vor permite restabilirea echilibrului...
1.Smecherii pentru pasiv. Pentru ca tu ai nevoie de mai mult timp ca sa ajungi la orgasm, incurajeaza-l sa prelungeasca preludiul si fa astfel incat raportul sexual sa dureze cat mai mult. Cum sa-i intarzii ejacularea? Stimuleaza-l si adu-l la o excitatie maxima, apoi incetineste miscarea. Repeta de 7 sau 8 ori inainte sa-l lasi sa ejaculeze. Alterneaza sexul oral si raportul sexual. Daca este foarte aproape de orgasm, cere-i sa te linga sau fa-i tu lui o felatie. Atinge-i cat mai des penisul: cu mana, cu limba sau cu anusul. Va deveni mai putin sensibil si raportul va dura mai mult. Ii mai poti intarzia ejacularea apasandu-l la baza penisului cu putere timp de cateva secunde. Incearca sa-ti atragi toate sansele de partea ta! Ghideaza-l pe partener vorbindu-i: spune-i ce iti place mai mult si ce tehnica ar trebui sa isi imbunatateasca.
Asigura-te ca nimic nu te va perturba in momentul crucial: scoate telefonul din priza si concentreaza-te asupra placerii in loc sa-ti fuga mintea la tot felul de prostii. Altfel, risti sa-ti pierzi capacitatea orgasmica... cel putin cu ocazia acestui raport. Daca totusi se intampla, nu intra in panica: data viitoare vei avea precis un orgasm... Incearca sa te masturbezi cand el te penetreaza sau cere-i lui sa-ti faca: indruma-i miscarile punandu-i mainile pe mainile tale. Daca nu esti suficient de lubrifiat, asta nu inseamna in mod obligatoriu ca nu esti destul de excitata. Oboseala, stresul pot deasemenea explica acest fenomen: nu ezita sa folosesti un gel lubrifiant. Masturbeaza-te mai des, asta iti va mari apetitul sexual. Daca vei face zilnic exercitiile , acest lucru iti va permite sa-ti strangi anusul, marindu-ti capacitatea orgasmica. Pozitii recomandate (barbatul sta intins pe spate ia tu te asezi peste el) iti va oferi toate sansele de a cunoaste placerile anale: introdu penisul in anus stimulandu-ti in acelasi timp cu mangaierile degetelor.
O alta pozitie (Ogarca) este de asemenea foarte eficace pentru atingerea orgasmului: cere-i partenerului sa-ti stimuleze anusul cu o mana in timp ce el te penetreaza profund. 2.Smecherii pentru barbati. Acorda mai mult timp preludiului: pasivul se va excita mai mult, ceea ce ii va creste sansele de a atinge orgasmul. Poti sa o aduci la un orgasm masturbandul sau facandu-i un anilingus inainte de penetrare. In timpul raportului sexual nu schimba tehnica sau ritmul intr-un moment nefavorabil: daca pasivul se afla in pragul orgasmului risti ca toate eforturile anterioare sa fie zadarnice. Acum ca ai aflat cum invata sa creezi si jocuri erotice care vor face sexul cu atat mai incitant.

8 aug. 2009

De ce la psiholog?

Munca unu psiholog al sănătăţii este una continuă şi complexă. Ea se desfăşoară nu numai pe plan de consiliere a pacintului dar şi pe plan organizatoric cu doctorii şi personalul spitalului. Astfel prin sinteza şi aplicarea cunoştinţelor acestuia contribuie la promovarea şi menţinerea sănătăţii. Prin activitatea la nivel preventiv, poate economisi resurse importante ale spitalului.
Prin munca de cercetare condusă de un psholog în cadrul unei clinici cardiologice poate identifica factorii psihologici cu rol în etiologia acestei afecţiuni, dezvoltând programe de prevenţie, tratament şi ameliorare.
O altă sarcină importantă ar fi aceea de ameliorare a politicilor sanitare, precum şi trainingul stafului, atât medici cât şi asistente. Deci angajarea ar aduce atât beneficii materiale, fiind o investăţie pe termen lung cât şi beneficii nonmateriale sub formă de cunoştinţe şi informaţii ce vor duce la dezvoltarea serviciului.
Exerciţiul 2: Se pune întrebarea care este rolul cercetării în domeniul psihologiei sănătăţii. Răspunsul vine destul de firesc deoarece fiind o ramură predominant practică are nevoie de resurse teoretice pentru a se dezvolta şi pentru a creşte. Dar, problema care se pune este: sunt cercetările prezente aplicabile în practică. Se ştie că este un mic „război” între psihologii practicieni şi psihologii cercetători. Practicienii reproşează cercetătoriloe ca studiile lor sunt prea teoretice cu multe limitări în domeniul practic iar cercetătorii reproşează practicienilor lipsa fidelităţii ştiinţifice a studiilor făcute de către aceştia.
Astfel s-a născut paradigma „scientist practioneer”, o metodă de a găsi o cale de mijloc între cele două tabere. Astfel cred că este evident rolul cercetării în munca unui astfel de psiholog, pe lângă contribuţia la dezvoltarea ştiinţifică la acest domeniu, va contribui şi la formarea de noi practici pentru partea aplicabilă a domeniului.
Exerciţiul 3: Dacă am cădea în păcatul reducţionismului am susţine că nu există nici o influenţă sin partea somaticului asupra psihicului sau că psihicul întradevăr influenţează somaticul. Ar fi o abordare mult prea simplistă a relaţiei sau a interacţiunii dintre psihic şi somatic. Pornind de la următoarea afirmaţie: sănătatea şi boala au un determinism multiplu, putem infera de ce relaţia este una complexă. Psihicul este atât psihologic cât şi social, somaticul este biologic, fiecare determinată are cel puţin două componente cu influenţe directe.
Astfel la un calcul matematic simplist pentru exemplul de mai sus avem patru componenete din partea psihicului care interacţionează cu două din partea somaticului, rezultând cel puţin opt combinaţii posibile numai în interacţiune unidirecţională. Este adevărat că niciodată nu vom putea identifica şi controla toate variabilele intrate în discuţie, dar numai simplul fapt că ştim că există şi încercăm să le delimităm, ne va conferi o validitate în momentul studierii acestei interacţiuni.
Exerciţiul 4: Cunoştinţele de psihologie clinică condiţionează performanţele în cadrul acestei discipline datorită relaţiei pe care o are cu psihologia clinică. Astfel diferenţa dintre cele două discipline constă în faptul că psihologia clinică vizează mai ales tulburările emoţionale şi boala mintală. Chiar dacă psihologia sănătăţii se focalizează pe starea globală de sănătate, se ocupă şi ea de rolul factorilor psiho-sociali în etiologia bolii somatice (mintale în cazul psihologiei clinice), reacţia, adaptarea.
Astfel conceptele şi teoriile dezvoltate de psihologia clinică (anxietate, depresie etc) sunt deosebit de importante pentru domeniul psihologiei sănătăţii. În acest caz cunoştinţele de psihologie clinică vor funcţiona ca prerechizite pentru acest curs.

29 iul. 2009

Ce facem in weekend?

Tinerii clujeni s-au distrat şi în acest weekend la Club Sydney! Amuzamentul a fost şi de data aceasta la el acasa într-unul dintre cele mai atractive cluburi din localitate. La sfârşitul fiecarei săptămâni Clubul Sydney isi organizeaza inedit serile, întrecere ce se doreşte permanentizată şi la care au participat de prin Arad, Timişoara, Deva, Bucuresti şi Oradea. Weekendurile incendiare se ţin lant in Club Sydney - cea mai tare discotecă din zonă. Astfel, pe lângă super - discoteca de sâmbătă seara, cu atmosfera ei unică, in fiecare zi isi asteapta clientela, de dimineata pana in noapte tarziu.
Club Sydney - Înfruntând valul mare de beneficiari din fiecare weekend, precum şi preudecăţile pudibonzilor consilieri locali, care i-ar vrea pe tineri în pat imediat după miezul nopţii, (a nu se înţelege, vă rog, în paturile organizatorului), noctambulii Clujului şi-au dat întâlnire cu toţii în mereu surprinzătorul Club Sydney. :)
Sambata noaptea, în plină vacanţă studenţească, Club Sydney a înfruntat canicula cu eroism şi eleganţă, ieşind la rampă cu muzica diversa si preturi cu adevarat acceptabile, si şi-a exersat fantezia pe ritmurile lui Dj New.
Club Sydney are si Reguli stricte la fiecare party ar trebui sa se tina cont de ele:
- fotografiatul sau filmatul in timpul petrecerilor este strict interzisa,
- intrarea la party cu bauturi din afara este de asemenea interzis,
- iesirea din club in strada cu bauturi alcolice sau expunerea in ipostaze indecente, ce atrag dupa sine atentia trecatorilor sau instiga la violenta, aceasta incalcare de regulament poate sa aduca interzicerea de a mai participa la party sambata. - nu raspundem de obiectele pierdute atat timp cat acestea nu au fot date la garderoba
Orar bar Sydney
L-V 10:00-1:00, S 12:00-5:00, D 20:00 - 1:00
Clubul Sydney e deschis doar Sambata intre 10:00-5:00
Sambata la Grand opening party invitat special Dj New cu incepere de la ora 22:00
Intrarea 10 Ron
Adesa: Cluj Napoca, str Bucuresti nr.24
Rezervari : 0744 652 187, 0751 780 917, 0723 457 o96
BRASOV STR. VASILE LUPU , NR. 30 (intrare din str. Morii)PENTRU DETALII SI REZERVARI LA TELEFON : 0727006521 DAN 0769605643 CRISTI
Deschis: Vineri si Sambata
TIMISOARA Piaţa Libertăţii, Str. C. Brediceanu Nr.2 (sub librăria Diverta)0763535621/ 0721189736
BUCURESTI Str. BACANI Nr. 3 Locatiile pot fii usor reperate. Ele se situeaza intre Pta Universitatii si Pta Unirii, vis-a-vis de biserica Sf.Gheorghe, in spatele magazinului Kenvelo. www.sohobar.ro

27 iul. 2009

Romania printre primele tari care se indreapta spre un sfarsit sigur...

Civilizatia strabuna de la noi prezice in viitorul apropiat ca se va produce un cataclism la nivel mondial, prin trecerea la o noua epoca spirituala, plina de schimbari pentru omenire…
O veche zicala romaneasca legata de educatia copiilor spune ca bataia e rupta din rai... Nimic mai fals si mai nociv. Bun, copiii te pot scoate din minti, uneori, dar violenta este ultima optiune la care parintele ar trebui sa ajunga vreodata! Ce efecte are? Intotdeauna daunatoare.
Se da o explicatie clara la nelegiuirile de azi. Multa violenta chiar si in miezul zilei , chiar si in plin centru, unde oamenii de ordine platiti sa ne apere de astfel de situatii nu sunt de gasit. Desi in rapoartele anuale facute de aceste institutii; politie, jandarmerie, reiese ca acestea si-au facut datoria pe deplin. Luna aceasta am avut neplacerea la ora 23 sa intalnesc in centrul orasului Cluj-Napoca un grup de trei baieti care cauta intentionat scandal. Mai este o vorba: Fuga e rusinoasa, dar sanatoasa. Asta am facut si eu.... Recent un alt amic a fost batul de un grup in plin centru la ora 05 in dimineata de duminica. Si spre uimirea multara care cunosc astfel de cazuri stiu ca asa ceva se intampla si ziua in amiaza mare. In cartier la mine cunosc bine ceea ce se intampla, masina de politie nu patruleaza, face economie la combustibil la coltul strazi toata noaptea. Dupa ei dimineata ramane langa pubela cateva sticlute de vodca si poate un pachet de tigari, adica smocuri de tutun imprastiat. Doar si cei de la salubritate trebe sa lucreze ceva, doar nu si-or lua salarul pe nimic.
in tot acest timp, rata violentei creste, nesiguranta orasului sporeste, si incepem sa vedem cu proprii nostri ochisori ca ne mintim pe noi insine in privinta multor lucruri...

22 iul. 2009

Ce sa faci atunci cand esti discriminat?

Cand esti discriminat oriunde te-ai afla, la munca, la medic, la un local, etc. Ar fi bine sa nu te lasi si sa iti cunosti drepturile.
Iata cum se face o plangere CNCD-ului:
Către, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII DOMNULE PREŞEDINTE, Prin prezenta, subsemnatul(a) .Alexandru Ioan domiciliat în Cluj Napoca, str Florilor 13/9, telefon ......., adresa email: bodysome@yahoo.com formulez: PLÂNGERE Împotriva făptuitorului(oarei)/reprezentantului/instituţiei/firmei Sc Altesis SRL. domiciliat(ă)/cu sediul în .Cluj Napoca, str Bucuresti 6-8 MOTIVELE PLÂNGERII În fapt, La data de 20.06.2009.,în jurul orelor.9.00, mă aflam acasa si am primit telefon de la seful de tura sa nu ma mai prezint la locul de munca, fara nici o explicatie. Acest lucru s-a intamplat a doua zi dupa ce mi s-a pus intrebarea daca sunt homosexual, intrebare la care eu am raspuns afirmativ. (Aici trebuie sa spuna cine l-a intrebat, ce facea cind a fost intrebat, ce a raspuns, cine a auzit raspunsul, cum au reactionat cei care au auzit raspunsul) Apoi (data?) mi s-a inmanat o decizie (de catre cine, cine mai era prezent...) in care este specificat ca se desface contractul cu acordul partilor fara ca eu sa fi fost de acord sau sa fi semnat vreun document si fara sa se respecte cele 20 de zile lucratoare specificate in contractul de munca in cazul concedierii. În drept, fapta constituie o încălcare a prevederilor O.G.137/2000 privind prevenirea şi sanţionarea tuturor formelor de discriminare cu toate modificările şi completările ulterioare. Ca mijloc de probă, Dovada plângerii o fac cu declaraţiile martorilor: Colegii de serviciu nu doresc sa faca cunoscuta situatia in fata sefului; e posibil ca acestia sa fie dispusi sa vorbeasca daca li se asigura anonimatul. Alte probe (înregistrări audio,înregistrări video, documente/adrese oficiale, etc.) Decizia nr 377 din 24.06.2009 de desfacere a contractului de munca, inregistrata la Inspectoratul Teritorial de Munca Data depunerii Semnătura, ................................... .................... DOMNULUI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII Adresa: Piata Valter Maracineanu nr 1-3, sector 1, 010155 BucurestiTelefon: +4 021 312.65.78 ; +4 021 312.65.79 Fax: +4 021 312.65.85Email: contact@cncd.org.ro
video

17 iul. 2009

Consilierea pre si post test HIV Partea a-II-a

I. Introducere / stabilirea relatiei de consiliere 1 minut - Mesaj de bunvenit - Prezentarea consilierului / centrului - Prezentarea scopului intalnirii, durata asteptata si rezultatele asteptate. Se solicita acordul clientului / pacientului pentru mentinerea discutiilor centrate atingerea acestor obiective. Pe parcursul sesiunii consilierul va fi politicos, va arata profesionism si va demonstra respect, empatie si sinceritate fata de client. Va fi implicat in discutie si interesat de parerea clientului. Intrebari deschise posibile: 1. Care este motivul vizitei la centru? 2. Ce ati vrea sa aflati inainte de a pleca de la centru? 3. Cum v-ati decis sa faceti un test astazi? 4. Cum ati aflat despre centru? II. Discutarea datelor generale despre HIV si testare 3 minute Discutia va fi centrata pe clarificarea datelor despre infectia cu HIV si procesul de testare. Vor fi cuprinse urmatoarele informatii: - diferenta dintre HIV si SIDA - cai de transmitere - evolutie - raspuns social (reactia societatii, tratament, suport) - procesul de testare (beneficii, perioada de fereastra, recoltare, semnificatia rezultatelor) - confidentialitate si acord (inclusiv limitele confidentialitatii) Informatiile trebuie asigurate intr-un limbaj accesibil pentru clienti, informatia trebuie sa fie adaptata nevoilor acestora. Consilierul va demonstra profesionalism si sinceritate. Intrebari deschise posibile: 1. Ce stiti despre infectia cu HIV? 2. Cum credeti ca virusul poate trece de la o persoana la alta? 3. Cum ar reactiona prietenii dv daca ar afla ca un coleg este infectat? 4. Ce stiti despre testul HIV? Cand sunt concludente rezultatele? III. Evaluarea riscului 4 minute Se va urmari sprijinirea clientului in recunoasterea / identificarea comportamentelor specifice care il expun riscului de infectare. Discutia va fi centrata pe comportamentele sexuale / de consum de droguri injectabile ale clientului si pe circumstantele in care au loc aceste comportamente. Se incearca sa se plece de la problemele prezente (simptome, referiri etc), care l-au adus pe client la centru. Se creaza o atmosfera care sa asigure o colaboarare in explorarea problemelor importante. Impreuna cu clientul se identifica atat categoriile de comportamente care expun riscului de infectare, cat si freventa acestora si, in acelasi timp, se urmareste centrarea discutiei pe acele comportamente, situatii, parteneri care contribuie la riscul de infectare. Atentie: Explorarea comportamentelor pe parcursul evaluarii riscului reprezinta o componenta importanta a consilierii pre test care are scopul de a facilita intelegerea de catre client a propriilor riscuri de infectare. Nu are scopul de a fi un instrument de colectare de date. Intrebari deschise posibile: 1. Ce v-a determinat sa faceti un test? 2. Care crezi ca va fi rezultatul testului? De ce? 3. Daca ati fi infectat, cum credeti ca se putea intampla asta? 4. Ati mai facut un test pana acum? Daca da, de ce? Care a fost rezultatul? 5. Spuneti-mi mai multe despre viata dv sexuala. Cu cate persoane diferite ati avut relatii sexuale? Cat de des? Credeti ca ei erau la risc de infectare? Consumau droguri, aveau malti parteneri? 6. Cand a fost ultima data cand credeti ca ati fost la risc de infectare? Ce s-a intamplat atunci? 7. Care este cel mai riscant lucru pe care il faceti? 8. Care sunt situatiile in care este cel mai probabil sa va aflalti la risc de infectare? 9. Cat de des utilizati droguri sau alcool? Cum influenteaza asta riscurile dv de infectare cu HIV? 10. Cum ai descrie riscul tau de infectare cu HIV? 11. Cand folositi prezervativ? 12. Cat de des folositi prezervativ cu partenerii pe care nu ii cunoasteti bine? 13. Dar cu partenerul stabil? 14. Credeti ca utilizatorii de droguri injectabile sunt la risc de infectare? Dv ati folosit vreodata? Daca da, ati folosit vreodata seringa sau acul impreuna cu alte persoane? IV. Identificarea incercarilor precedente pentru reducerea riscului si identificarea barierelor pentru reducerea riscului 2 minute Sprijina clientul sa identifice orice incercare anterioara de schimbare a comportamentului cu risc si il ajuta sa isi evaluaeze reteaua sociala de sprijin (care il poate sprijini in initierea unui plan de reducere a riscului). In acelasi timp reintareste eforturile clientului de a actiona si comunica in directia adoptarii unui comportament sigur. Simultan, se clarifica neintelegerile privind infectia cu HIV adaptat nevoilor clientului. Identificarea barierelor pentru adoptarea unor comportamente cu riscuri reduse de infectare este necesara pentru realizarea unui plan realist de schimbare a comportamentului. Intreaga discutie se centreaza pe increderea clientului in puterea sa de a schimba ceva in comportamentul sau. Intrebari deschise posibile: 1. Parenerul sexual are vreun rol in luare deciziei dv de a face testul? 2. Ce discutati cu partenerul / partenerii despre HIV si alte boli cu transmitere sexuala? 3. Cu cine ati mai discutat temerile legate de infectia cu HIV? 4. Cunoasteti pe cineva infectat cu HIV? 5. Ce faci in prezent pentru a te proteja de infectare? 6. Doresti sa iti reduci riscurile de infectare? 7. Ai facut pana acum ceva pentru a-ti reduce riscul? Cum a mers? 8. Este vreo perioada pe care ti-o amintesti in care ai practicat sex protejat sau ai folosit instrumente sterile de injectare? Ce te-a facut sa procedezi asa? Cum a fost? 9. Ce bariere/obstacole ati intalnit? 10. Cum ati depasit obsctacolele? Incurajari: 1. Este foarte bine ca sunteti aici 2. Ati facut un prim pas 3. Simplu fapt ca va preocupa infectia cu HIV este deja important pentru pervenire 4. Este important ca analizati cum ati incercat sa reduceti riscul, pentru a putea gasi modalitati si mai bune. V. Realizarea unui plan de reducere a riscului 5 minute Sprijinirea clientului in stabilirea unui plan de reducere a riscului de infcetare cu HIV. Acest plan trebuie sa se adreseze riscurilor identificate de client in etapa de evaluare a riscurilor si sa incorporeze incercarile precedente de reducere a riscurilor de infectare cu HIV, tinand seama de barierele percepute. Se discuta despre cum clientul va pune in aplicare acest plan, folosind pasi specifici si avad si un plan de rezerva. Consilierul il va incuraja pe client sa dezvolte planuri care includ utilizarea prezervativului sau a seringilor de unica folosinta. Planurile care nu includ aceasta, dar reduc riscul sunt de asemnea acceptate. Consilierul trebuie sa obtina confirmarea faptului ca planul este acceptabil pentru client, sa scrie planul pe formular (anexa 1) si sa ii dea o copie clientului. Se va recunoaste ca planul constituie o provocare si se va reconfirma faptul ca la urmatoarea vizita (consilierea post test) consilierul va lucra impreuna cu clientul pentru reactualizarea planului sau rediscutarea lui. Consilierul va solicita intrebari suplimentare din partea clientului asupra planului Intrebari deschise posibile: 1. Ce puteti face acum pentru a reduce riscul de infectare cu HIV? 2. Ce puteti face astfel incat sa se potriveasca situatiei dv? 3. Cum si cand veti folosi metode de prevenire? 4. Cum veti discuta cu partenerul despre aceste metode? 5. Ce veti spune? 6. Cand credeti ca veti putea face asta? 7. Cat de realistic este acest plan petru dv? 8. Care este prima etapa in aceasta schimbare? 9. Cine va poate ajuta? 10. Care este cea mai dificila parte pt dv? 11. Care sunt partile bune ale acestei schimbari? 12. Cum ar putea fi schimbate practicile de consum de droguri pentru a va afla in siguranta fata de infectarea cu HIV? Intrebari de suport 1. Chiar ati facut ceva bun pentru dv prin punerea in practica a acestui plan. 2. Cred ca deciziile luate azi reprezinta un lucru bun pentru viata dv. 3. Am vorbit despre multe lucruri azi. La ce credeti ca mai este nevoie de lamuriri si ajutor? Credeti ca aveti nevoie si de alte discutii cu un consilier, medic, educator? VI. Acordul scris pentru efectuarea testului. Stabilierea intalnirii pentru consilierea post test 2 minute Inainte de efectuarea recoltarii probei de sange pentru test, I se solicita clientului acordul pentru efectuarea testului si I se inmaneaza formularul pentru acord (anexa 2) cu rugamintea de a-l cit atent si apoi semna. Inainte de plecarea clientului spre cabinetul de recoltare a probelor de sange, se stabileste de comun acord o intalnire – cand clientul se intoarce la centru pentru primirea rezultatului si consilierea post test. Consilierul noteaza ziua si ora pe o carte de vizita (anexa 3) apoi I-o imnaneaza clientului. Reaminteste clientului ca poate sa sune si sa reprogrameze intalnirea daca nu poate veni atunci la centru. Dupa plecarea clientului se completeaza formularul de consiliere (anexa 4) A doua sesiune de consiliere - consilierea post test HIV Scopul acestei sesiuni este anuntarea rezultatelor testului HIV si centrarea sustinerea planului de reducere a riscului Interventia ii va ajuta pe clienti sa: - obtina si sa inteleaga rezultatul testului HIV - identifice si sa intareasca eforturile facute pentru reducerea riscului de infectare definite in sesiunea precedenta/ sa faca fata diagnosticului de infectie cu HIV Obiective La sfarsitul sesiunii clientul/ pacientul va fi: - primit rezultatul testului HIV cu o interpretare bazata pe riscul personal de infectare cu HIV - inteles semnificatia rezultatului testului - revazut, renegociat si reintarit planul de reducere a riscului - primit si inteles referirile catre alte servicii care raspund nevoilor persoanale

15 iul. 2009

Consilierea pre si post test HIV

Prima sesiune de consiliere - consilierea pre test HIV Scopul aceste sesiuni este de a sprijine clientul / pacientul in: - luarea deciziei privind efectuarea testului HIV - evaluarea propirului risc de infectare cu HIV - stabilrea unui plan de reducere a riscului Consilierea pre test va da clientilor / pacientilor posibilitatea de a: - isi completa / corecta informatiile despre infectia cu HIV (transmitere, prevenire, evolutie) - obtine informatii despre procesul de testare - lua o decizie in cunostinta de cauza privind efectuarea testului HIV - initia un proces de schimbare a comportamentului pentru prevenirea infectarii sau transmiterii HIV - constientiza propriile riscuri de infectare - recunoaste si intari eforturile precedente de reducere a riscurilor de infectare - creste intelegerea barierelor persoanale pentru reducerea riscului - realiza un plan de reducere a riscului - cunoaste resursele disponibile pentru planul de reducere a riscului Obiective: La sfarsitul sesiunii de consiliere clientii/ pacientii vor fi: - stabilit o relatie de sprijin cu consilierul - detine cunostinte despre infectia cu HIV si procesul de testare - realizat o evaluare a propriului risc de infectare - identificat si planificat actiuni specifice pentru cresterea utilizarii metodelor de prevenire - obtinut referiri catre alte resurse (inclusiv alte servicii) care pot sprijini schimbarea de comportament - luat o decizie privind efcetuarea testului HIV

6 iul. 2009

Intelect de vanzare in invatamantul Romanesc.

Peste tot in Romania se stie bine ce se petrece, insa nimeni nu face nimic, chiar daca mass-media face cunoscuta aceasta situatie. Oameni simpli nu au curajul sa faca ceva in acest sens, cei care sau ridicat de la un regim la altul, au ramas aceiasi, facand doar ca aparentele sa fie altele. Pacat ca tineretul se lasa intimidat de lacomia invatamantului, care vizibil fac campanii de a incuraja parintii de ai trimite pe copii la scoala, Campania "Scoala te face mare" , reduce taxe scolare. Realitatea cunoscuta si facuta in fata prostiilor ce se lasa intimidati de lacomia intelectului, dar ne dobandit. ID: RaduCj Pai de exemplu stiu multi care, avand pile in comisia de corectare , au luat nota pe nedrept la testele nationale . Eu zic ca asta e una din formele de coruptie din invatamant.. Eu am vazut toate felurile de coruptie in scoala mea . Am zis deja 1 exemplu , mai am multe ...Un altul l-am vazut intr-a 8a .. cand au inceput meditatiile . Profesoara de romana imi punea numai 7-8 , desi meritam mai mult ( zic asta din spusele colegilor , nu inventez ) , iar unui altui coleg , care facea meditatii cu ea ( 250 mii pe ora , ca , deh , ma-sa era designer ) ii punea numai de 10 , desi nu merita nici 6 . S-a vazut asta si la examen unde eu am luat 9,1 la romana si n-am facut meditatii , nimic , iar el 6-7 .Si mai am multe de povestit de coruptie . Daca mai vreti , spuneti , ca , dupa cum ziceam , am vazut aproape toate felurile de coruptie . Faza cu nota de trecere a fost altfel , cel putin in iasi in Iasi ... si anume , s-a dat gratis tuturor celor ce au facut contestatie, fiindca au fost 4000 admisi , iar numarul de locuri ramase era aproape dublu si .. na .O nota maxima ar fi cam batatoare la ochi fiindca respectivul apare si in ziar si pe net si,probabil, ii va fi reverificata teza. E simplu atat timp cat ai o pila in comisie .. ii zici ca examenul tau e patat pe prima pagina sau ii arati scrisul tau si pe 29 Iunie iti vezi nota marita care ai luat-o pe nedrept ID: deea_first coruptie???? exista peste tot inclusiv in invatamant ex: note mici date d profi pt k sa vina elevu la meditatie(ia bani d la elevi p kre nui declara + k respectivul elev are 10 p linie la materia respectiva k deh... fiind la meditatie mai da si cadouri scumpe d sarbatori)........PAREREA MEA ID: silvia Se pare ca suntem singurii care discutam despre coruptia din invatamant. Era interesant de facut o ierarhie a coruptiei in sistemul de invatamant romanesc.Cam cat costa o nota de trecere la un examen de testare nationala? Dar o nota maxima? ID: bogdan_IS6 da,coruptia exista in invatamant si nu numai... peste tot in tara asta! iar dc e sa particularizam la invamant as putea spune k el e manjit de sus pana jos... de la exemul de titularizare pana la o simpla nota data de 1 profesor patat si lipsit de obiectivitate!din pacate nu se prea face nimik in domeniul asta,din pacate pt k nu se vrea nu pt k nu s-ar putea.mie,in primul an de invatamant directorea mi=a pus in vedere k ar fi bine sa-l trec pe nu stiu cine pt k taica-su a ajutat scoala cu nu stiu ce... si atunci mi s-a pus pata!sau in alt context, o diriginta despre care sunt absolut sigur k primea gros de la copii(de fapt de la parinti,nu de la copii) era in stare sa-mi sara de gat pt k voiam sa las pe cineva de la ea din clasa pe vara!s-a dus pana la directoare... dar eu tot l-am lasat pe vara,numai asa... pt k eu am considerat k merita sa ajunga in corigenta!asta e nimik fata de alte porcarii care se petrec, gen debutanti obligati sa puna notele asa cum vor directorii pt k cutare si cutare e ruda cu nu stiu cine si etc... lista poate continua lejer. „Umblăm cu şpaga’n ghiozdan, de lagrădiniţă pîn’ la doctorat....” Manual_de_spaga.pdf ID: sebastian.c Iata ceva concret. Desi pare lung, va rog sa cititi pentru ca e foarte interesant.Elevul Popescu din clasa a VII-a B este un elev mediocru, dar destul desilitor. Se străduieşte să-şi pregătească temele pentru acasă şi să nulipseascăde la cursuri.Toceşte conştiincios lecţiile, fără a pricepe marelucru, în speranţa că va împuşca cinciul „salvator”. Elevul Ionescu dinaceeaşi clasă este un copil deştept, dar delăsător. Acasă nu deschideniciodată caietul de teme şi chiuleşte cît poate, petrecîndu-şi timpul pegard în curta şcolii sau în toalete, fumînd.Ambii elevi au probleme la matematică, iar profa, o individă scorţoasă,hîrşîită de meserie, îi ameninţă mai întîi pe cei doi că-i va lăsa „pe vară”,după care le sugerează să vină cu taţii lor la şcoală. Tatăl lui Popescu esteşomer, dar părinţii lui locuiesc la ţară, aţa că omul se pregăteşte şi el cu cepoate: o gîscă,o damigeană cu vin, o bucată de caş. Profa acceptă „cadoul ”cu zîmbetul pe buze, după care îl întreabă pe tată l lui Popescu dacă n-ar fide acord ca odrasla sa să facă o „pregătire suplimentară” la matematică.Tatăl nu are bani; se înroşeşte, se bîlbîie, după care promite că fiul său seva strădui singur să-şi însuşească materia. Profa e rezervată.Tatăl lui Ionescu lucrează la o firmă. Se înfiinţează în cancelarie, doar cu unbuchet de flori, pregătit „să negocieze”. E încîntat de propunerea cu„meditaţiile”. Sigur pe sine, afirmî că el însuşi se gîndise la o astfel desoluşie, „dacă nu cumva doamna profesoară ar avea ceva timp liber ca săse ocupe mai mult de elevul Ionescu, care în fond şi la urma urmei nu-i unbăiat rău, doar că e un pic cam leneş! Desigur, nici nu se pune problema cameditaţiile să fie pe gratis!”. Profa zîmbeşte larg, apoi cei doi se înţeleg cîtva costa „şedinţa ” ş.a.m.d.După cîteva săptămîni, cei doi elevi sînt la acelaşi nivel la matematică.Popescu s-a pus cu burta pe carte, dar n-a izbutit „să aprofundeze”,Ionescu e „bîtă” în continuare pentru că teoremele i-au intrat pe-o urecheşi i-au ieşit pe cealaltă. Profa îl lasă corijent pe Popescu şi-l trece peIonescu. Se poate demonstra prin reducere la absurd că profa respectivă are o vastăExperienţă de viaţă şi, mai ales, în „meseria” pe care o practică. Nu refuzădin principiu un cadou sau „o atenţie”, în schimb nu primeşte bani în plicpentru a nu fi acuzată că ia mită.Elevul Ionescu reprezintă o investişie pe termen lung. Profa ştie cătatăl are suficienţi bani pentru a-i plăti fiului său meditaţiile încă cel puţinun an, începînd cu momentul „negocierii”. Banii aceştia îi vor suplimentalunar veniturile. Aşadar, se mai poate spune despre elevul Ionescu că esteo investiţie sigură. Din această cauză, profa nu-şi poate permite săforţeze nota şi să-l lase corijent. În schimb, elevul Popescu poate umplefrigiderul profei la răstimpuri şi în anumite momente-cheie din viaţa şcolarăa acestuia. Dacă l-ar fi trecut clasa, după ce ar fi acceptat gîsca, vinul şitoate celelalte, foloasele căpătate de pe urma lui Popescu s-ar fi oprit aici.Aşa căprofa s-a văzut nevoită să-l lase totuşi corijent pe Popescu, pentrua-şi asigura încăo jumătate de porc şi vreo zece litri de ţuică. Îl va lăsacorijent şi anul viitor, din aceleaşi motive.Aşadar, unii elevi pot reprezenta pentru profesori investiţii sigureşi pe termen lung, alţii nu le pot aduce foloase decît în anumitemomente-cheie. Aceste lucruri parca se repeta mereu, in fiecare an aceiasi situatie. Nimeni nu aude, nimeni nu vede. Oare chiar suntem atat de prosti? Daca DA inseamna ca tinem umbra Pamantului. Si totusi Doamne multi prosti sunt in scoala noastra care invata degeaba, caci uite Doamne pe pamant banul este Dumnezeu... Anul acesta la Cluj-Napoca la bacalaureat s-a cerut elevilor sume de bani care sa ii ajute la luarea bacalaureatului. S-a cerut de catre diversi profesori si asta pentru a se putea sterge urma unui eventual denunt. Profesori/Cadrele didactice au format un grup destul de mare pentru a strange acesti bani, si asta pentru ca este drept, au salarii mici si au fost platiti foarte prost pentru prezenta lor la acest eveniment. Oare cine este de vina? Conducerea invatamantului, care ne cere mereu bacsisi? Sau parlamentul care isi mareste salarile reducand salarile profesorilor, si ii doare in cot de noua ganeratie? Eu as zice astfel: tu esti de vina, cel care dai, cel care taci... schimbarea poate porni de la tine. Tu ce zici?

25 iun. 2009

Cand spui criza economica trebe sa te gandesti bine, cine te fura in Romania

Din 2007 Decembrie ma-m abonat la telefonia mobila Cosmote, la un abonament de 3 euro. In 2008 Ianuarie mi s-a parut ca platesc prea mult fara sa beneficiez de asa zisele minute gratuite pe care le are acest abonament. Am cerut explicatii atat prin telefon cat si personalului, reprezentantilor Cosmote, unde mi s-a spus clar ca eu am abonament de 3 euro. In data de 04/05/2009 am inchis telefonul pana in data de 08/06/2009 neavat astfel nici un cost suplimentar la abonamentul Cosmote. Taxarea lunara se face din data de 03 a luni pana in data de 04 a luni urmatoare…. La factura din data de 10/06/2009 abonamentul meu, brusc este de 6 euro. Cerand dinou explicatii mi se spune ca am un abonament de 3+3 euro. Lucru care pe contract nu apare, si nici cel putin nu ni s-a spun asa ceva la incheierea contractului. De fiecare data vorbesc si mi se explica de catre alt reprezentant Cosmote, care se schimba de pe o zi pe alta, si de fiecare data alta varianta care imi spune ca este de 6 euro. Insa eu nu am incheiat contract de 6 euro ci unul de 3 euro, care de fapt ma costa 6 euro.

Subsemnatul T P L, domiciliat in Cluj-Napoca Abonat al serviciului UPC. Am neplacerea de a va aduce la cunostiinta faptul ca in contractul incheiat de mine (beneficiarul servicilor oferite de UPC), nu este specificat plata servicilor din doua in doua luni. Exemplu: in luna februarie a.c val fact.116699952-00/01 02 09 a fost de 128.29 lei,voind sa achit valoarea fact integral,adica 128,29 lei,la caserie,casier ID C00787,mi s-a incasat suma de 56,93 lei ,motivand ca diferenta fata de factura este pentru recalculare.Solicit prin prezenta justificari plauzibile a acestor modalitati de incasare necomforme cu clauzele contractule .Mentionez ca suma de pe factura actuala cu nr 118040972-00/01 03 09 este de 128,29 lei iar in sms UPC/uli e comunicata suma de 173,67 lei,astfel de neconcordante au mai aparut si in lunile anterioare,drept pentru care am sesizat telephonic atat UPC/ul cat si Protectia Consumatorilor,fara sa primesc niciun raspuns din partea UPC.In cazul in care nu voi primi un raspuns in scris referitor la aceasta sesizare,in termenul legal,voi inainta plangerea mea Oficiului pentru Protectia Consumatorului.

Si totusi cine a zis ca Romania este o jungla a avut dreptate, Romania nu a avut si nu va avea niciodata o ordine sau o lege clara....

10 iun. 2009

Socul devine normalitate atunci cand te obisnuiesti cu el.

IMAGINI SOCANTE! Catelus batut, cu coloana franta! Se mai adevereste o data: exista printre noi monstri care sfideaza orice urma de umanitate si bun simt! Indivizi capabili sa condamne la moarte. Persoane care ranjesc bolnav a satisfactie, ori de cate ori vad un animal chinuindu-se. Oare ce este asa de socant? In Romania este totul posibil: alegeri de ochii lumii dar fara lume, corupi de clasa I si lux in saracia crizei... Peste tot unde te uiti nu vezi decat oameni roboti, lipsiti de viata si sufet. De cate ori ma prinde noaprea prin oras, daca intalnesc in drum un grup de romani, imi este teama si trec peste drum de ei. Ii cunosc deja destul de bine, sunt la fel ca si romi. De multe ori romanii ii discrimineaza, fara sa-si deea seama ca au un comportament de multeori mai dezastruos decat aceea natie. De multe ori ma intreb daca nu sunt cumva depasit de realitate, insa se intampla prea des sa vad ca realitatea este asa cum cu totii o stim. In Romania normalitate inseamna: minciuna, hotie si badjocura. Rare ori vezi oameni cinstiti, insa si aceia sunt repede terminati de coruptie si de comportamentul celor din jur. Am spus-o de nenumarate ori, de fiecare data daca te uiti bine in orice institutie scrie pe usi mare: „Aici nu se da mita” insa in realitate se dau asa zisele mici atentii, un plic care stim cu totii ce poate contine, iar in cel mai rau caz, punga de cafea sau ciocolata. Doamne fereste sa ai multe de rezolvat, caci asta ar insemna sa nu iti ajunga doua salari pentru aceste atentii. Alerta in Constanta dupa ce doua persoane mascate au jefuit sediul unei banci. Indivizii au avut un pistol si au reusit sa fure 79.000 de lei. Fratilor nu va-ti obisnuit inca cu astea? Sa nu uitam ca asta este o suma modica pe langa ce pot fura cei ce fac legea in tara asta. De multe ori aceste furturi declarate sunt doar o spalare de bani, cei ce trag cosecintele este de multe ori un om din patura sociala de mijloc. La noi in Romania fura chiar si un avocat, si nu bani ci direct o casa, daca poate si un teren. Romania va fi prima tara pe plan Mondial care insfarsit va legeliza intr-o buna zi hotia, declarand-o simplu: serviciu... Asta sunt sigur ca deja se vede incepand de la parlamentari pana la avocati. Este chiar normal daca un avocat sau un parlamentar este prins ca a furat, va fi repede scutit de pedeapsa pe baza sanatatii, insa un om de rand nu va avea aceea soarta chiar daca el a furat pentru a supravietui si nu pentru a se imbogatii. Totusi nu ii inteleg pe Mai-Marii tarii de ce nu ii extermina pe cei mai saraci pentru a avea ei totul? Dar exista totusi o explicatie, povestile bunicilor mei se pare ca prind viata in acesta lume de azi, ne intoarcem in trecut, unde boierul (avocat, parlamentar) au terenuri si palate, iar slujnicele, servitori sau sclavii cum vor dori domnii sa ii numeasca vor locui in blocurile de beton inghesuiti. Dar si acestia vor fi bucurosi sa aiba un apartanent catusi de mic, deoarece si acesta poate deveni un lux pentru patura sociala de mijloc. Vitezele mici ale trenurilor nu justifică suplimentele tarifare pe care le plătim cu biletul. Pe aproape toate rutele CFR circulă trenuri cu rang înalt care nu ating media orară de viteză prevăzută legal. Totuşi, călătoriile cu acestea domină topul preţurilor. Pe ruta Bucureşti-Constanţa,... Ceva la fel de normal, peste tot in lume criza aduce cateva imbunatatiri, chiar si la noi in Romania. Ca de exemplu calitatea sau cantitatea se reduce, dar pretul salta. Nu zic nulte in acest sens caci orbii din tara asta simt aceasta situatie si sunt ferm convins ca intr-o buna zi se va repeta evenimentele din 1989. Insa prinde orbul scoate-i ochii si spunei surdului ca schimbarea nu s-a produs. Cei ce au fost odata parlamentari sunt si acum, si inca o revolutie nu iar schimba nici acum. Si asta pentru ca nu s-a gasit in Romania un erou precum in filmele americane... Si orice as spune eu sau altii ca mine, nu se va schimba nimic in tara asta deoarece ne place sa fim romani, ne place sa traim istoria repetand-o de nenumarate ori, fara sa ne gandim ca am putea si evolua...