29 iul. 2009

Ce facem in weekend?

Tinerii clujeni s-au distrat şi în acest weekend la Club Sydney! Amuzamentul a fost şi de data aceasta la el acasa într-unul dintre cele mai atractive cluburi din localitate. La sfârşitul fiecarei săptămâni Clubul Sydney isi organizeaza inedit serile, întrecere ce se doreşte permanentizată şi la care au participat de prin Arad, Timişoara, Deva, Bucuresti şi Oradea. Weekendurile incendiare se ţin lant in Club Sydney - cea mai tare discotecă din zonă. Astfel, pe lângă super - discoteca de sâmbătă seara, cu atmosfera ei unică, in fiecare zi isi asteapta clientela, de dimineata pana in noapte tarziu.
Club Sydney - Înfruntând valul mare de beneficiari din fiecare weekend, precum şi preudecăţile pudibonzilor consilieri locali, care i-ar vrea pe tineri în pat imediat după miezul nopţii, (a nu se înţelege, vă rog, în paturile organizatorului), noctambulii Clujului şi-au dat întâlnire cu toţii în mereu surprinzătorul Club Sydney. :)
Sambata noaptea, în plină vacanţă studenţească, Club Sydney a înfruntat canicula cu eroism şi eleganţă, ieşind la rampă cu muzica diversa si preturi cu adevarat acceptabile, si şi-a exersat fantezia pe ritmurile lui Dj New.
Club Sydney are si Reguli stricte la fiecare party ar trebui sa se tina cont de ele:
- fotografiatul sau filmatul in timpul petrecerilor este strict interzisa,
- intrarea la party cu bauturi din afara este de asemenea interzis,
- iesirea din club in strada cu bauturi alcolice sau expunerea in ipostaze indecente, ce atrag dupa sine atentia trecatorilor sau instiga la violenta, aceasta incalcare de regulament poate sa aduca interzicerea de a mai participa la party sambata. - nu raspundem de obiectele pierdute atat timp cat acestea nu au fot date la garderoba
Orar bar Sydney
L-V 10:00-1:00, S 12:00-5:00, D 20:00 - 1:00
Clubul Sydney e deschis doar Sambata intre 10:00-5:00
Sambata la Grand opening party invitat special Dj New cu incepere de la ora 22:00
Intrarea 10 Ron
Adesa: Cluj Napoca, str Bucuresti nr.24
Rezervari : 0744 652 187, 0751 780 917, 0723 457 o96
BRASOV STR. VASILE LUPU , NR. 30 (intrare din str. Morii)PENTRU DETALII SI REZERVARI LA TELEFON : 0727006521 DAN 0769605643 CRISTI
Deschis: Vineri si Sambata
TIMISOARA Piaţa Libertăţii, Str. C. Brediceanu Nr.2 (sub librăria Diverta)0763535621/ 0721189736
BUCURESTI Str. BACANI Nr. 3 Locatiile pot fii usor reperate. Ele se situeaza intre Pta Universitatii si Pta Unirii, vis-a-vis de biserica Sf.Gheorghe, in spatele magazinului Kenvelo. www.sohobar.ro

27 iul. 2009

Romania printre primele tari care se indreapta spre un sfarsit sigur...

Civilizatia strabuna de la noi prezice in viitorul apropiat ca se va produce un cataclism la nivel mondial, prin trecerea la o noua epoca spirituala, plina de schimbari pentru omenire…
O veche zicala romaneasca legata de educatia copiilor spune ca bataia e rupta din rai... Nimic mai fals si mai nociv. Bun, copiii te pot scoate din minti, uneori, dar violenta este ultima optiune la care parintele ar trebui sa ajunga vreodata! Ce efecte are? Intotdeauna daunatoare.
Se da o explicatie clara la nelegiuirile de azi. Multa violenta chiar si in miezul zilei , chiar si in plin centru, unde oamenii de ordine platiti sa ne apere de astfel de situatii nu sunt de gasit. Desi in rapoartele anuale facute de aceste institutii; politie, jandarmerie, reiese ca acestea si-au facut datoria pe deplin. Luna aceasta am avut neplacerea la ora 23 sa intalnesc in centrul orasului Cluj-Napoca un grup de trei baieti care cauta intentionat scandal. Mai este o vorba: Fuga e rusinoasa, dar sanatoasa. Asta am facut si eu.... Recent un alt amic a fost batul de un grup in plin centru la ora 05 in dimineata de duminica. Si spre uimirea multara care cunosc astfel de cazuri stiu ca asa ceva se intampla si ziua in amiaza mare. In cartier la mine cunosc bine ceea ce se intampla, masina de politie nu patruleaza, face economie la combustibil la coltul strazi toata noaptea. Dupa ei dimineata ramane langa pubela cateva sticlute de vodca si poate un pachet de tigari, adica smocuri de tutun imprastiat. Doar si cei de la salubritate trebe sa lucreze ceva, doar nu si-or lua salarul pe nimic.
in tot acest timp, rata violentei creste, nesiguranta orasului sporeste, si incepem sa vedem cu proprii nostri ochisori ca ne mintim pe noi insine in privinta multor lucruri...

22 iul. 2009

Ce sa faci atunci cand esti discriminat?

Cand esti discriminat oriunde te-ai afla, la munca, la medic, la un local, etc. Ar fi bine sa nu te lasi si sa iti cunosti drepturile.
Iata cum se face o plangere CNCD-ului:
Către, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII DOMNULE PREŞEDINTE, Prin prezenta, subsemnatul(a) .Alexandru Ioan domiciliat în Cluj Napoca, str Florilor 13/9, telefon ......., adresa email: bodysome@yahoo.com formulez: PLÂNGERE Împotriva făptuitorului(oarei)/reprezentantului/instituţiei/firmei Sc Altesis SRL. domiciliat(ă)/cu sediul în .Cluj Napoca, str Bucuresti 6-8 MOTIVELE PLÂNGERII În fapt, La data de 20.06.2009.,în jurul orelor.9.00, mă aflam acasa si am primit telefon de la seful de tura sa nu ma mai prezint la locul de munca, fara nici o explicatie. Acest lucru s-a intamplat a doua zi dupa ce mi s-a pus intrebarea daca sunt homosexual, intrebare la care eu am raspuns afirmativ. (Aici trebuie sa spuna cine l-a intrebat, ce facea cind a fost intrebat, ce a raspuns, cine a auzit raspunsul, cum au reactionat cei care au auzit raspunsul) Apoi (data?) mi s-a inmanat o decizie (de catre cine, cine mai era prezent...) in care este specificat ca se desface contractul cu acordul partilor fara ca eu sa fi fost de acord sau sa fi semnat vreun document si fara sa se respecte cele 20 de zile lucratoare specificate in contractul de munca in cazul concedierii. În drept, fapta constituie o încălcare a prevederilor O.G.137/2000 privind prevenirea şi sanţionarea tuturor formelor de discriminare cu toate modificările şi completările ulterioare. Ca mijloc de probă, Dovada plângerii o fac cu declaraţiile martorilor: Colegii de serviciu nu doresc sa faca cunoscuta situatia in fata sefului; e posibil ca acestia sa fie dispusi sa vorbeasca daca li se asigura anonimatul. Alte probe (înregistrări audio,înregistrări video, documente/adrese oficiale, etc.) Decizia nr 377 din 24.06.2009 de desfacere a contractului de munca, inregistrata la Inspectoratul Teritorial de Munca Data depunerii Semnătura, ................................... .................... DOMNULUI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII Adresa: Piata Valter Maracineanu nr 1-3, sector 1, 010155 BucurestiTelefon: +4 021 312.65.78 ; +4 021 312.65.79 Fax: +4 021 312.65.85Email: contact@cncd.org.ro

17 iul. 2009

Consilierea pre si post test HIV Partea a-II-a

I. Introducere / stabilirea relatiei de consiliere 1 minut - Mesaj de bunvenit - Prezentarea consilierului / centrului - Prezentarea scopului intalnirii, durata asteptata si rezultatele asteptate. Se solicita acordul clientului / pacientului pentru mentinerea discutiilor centrate atingerea acestor obiective. Pe parcursul sesiunii consilierul va fi politicos, va arata profesionism si va demonstra respect, empatie si sinceritate fata de client. Va fi implicat in discutie si interesat de parerea clientului. Intrebari deschise posibile: 1. Care este motivul vizitei la centru? 2. Ce ati vrea sa aflati inainte de a pleca de la centru? 3. Cum v-ati decis sa faceti un test astazi? 4. Cum ati aflat despre centru? II. Discutarea datelor generale despre HIV si testare 3 minute Discutia va fi centrata pe clarificarea datelor despre infectia cu HIV si procesul de testare. Vor fi cuprinse urmatoarele informatii: - diferenta dintre HIV si SIDA - cai de transmitere - evolutie - raspuns social (reactia societatii, tratament, suport) - procesul de testare (beneficii, perioada de fereastra, recoltare, semnificatia rezultatelor) - confidentialitate si acord (inclusiv limitele confidentialitatii) Informatiile trebuie asigurate intr-un limbaj accesibil pentru clienti, informatia trebuie sa fie adaptata nevoilor acestora. Consilierul va demonstra profesionalism si sinceritate. Intrebari deschise posibile: 1. Ce stiti despre infectia cu HIV? 2. Cum credeti ca virusul poate trece de la o persoana la alta? 3. Cum ar reactiona prietenii dv daca ar afla ca un coleg este infectat? 4. Ce stiti despre testul HIV? Cand sunt concludente rezultatele? III. Evaluarea riscului 4 minute Se va urmari sprijinirea clientului in recunoasterea / identificarea comportamentelor specifice care il expun riscului de infectare. Discutia va fi centrata pe comportamentele sexuale / de consum de droguri injectabile ale clientului si pe circumstantele in care au loc aceste comportamente. Se incearca sa se plece de la problemele prezente (simptome, referiri etc), care l-au adus pe client la centru. Se creaza o atmosfera care sa asigure o colaboarare in explorarea problemelor importante. Impreuna cu clientul se identifica atat categoriile de comportamente care expun riscului de infectare, cat si freventa acestora si, in acelasi timp, se urmareste centrarea discutiei pe acele comportamente, situatii, parteneri care contribuie la riscul de infectare. Atentie: Explorarea comportamentelor pe parcursul evaluarii riscului reprezinta o componenta importanta a consilierii pre test care are scopul de a facilita intelegerea de catre client a propriilor riscuri de infectare. Nu are scopul de a fi un instrument de colectare de date. Intrebari deschise posibile: 1. Ce v-a determinat sa faceti un test? 2. Care crezi ca va fi rezultatul testului? De ce? 3. Daca ati fi infectat, cum credeti ca se putea intampla asta? 4. Ati mai facut un test pana acum? Daca da, de ce? Care a fost rezultatul? 5. Spuneti-mi mai multe despre viata dv sexuala. Cu cate persoane diferite ati avut relatii sexuale? Cat de des? Credeti ca ei erau la risc de infectare? Consumau droguri, aveau malti parteneri? 6. Cand a fost ultima data cand credeti ca ati fost la risc de infectare? Ce s-a intamplat atunci? 7. Care este cel mai riscant lucru pe care il faceti? 8. Care sunt situatiile in care este cel mai probabil sa va aflalti la risc de infectare? 9. Cat de des utilizati droguri sau alcool? Cum influenteaza asta riscurile dv de infectare cu HIV? 10. Cum ai descrie riscul tau de infectare cu HIV? 11. Cand folositi prezervativ? 12. Cat de des folositi prezervativ cu partenerii pe care nu ii cunoasteti bine? 13. Dar cu partenerul stabil? 14. Credeti ca utilizatorii de droguri injectabile sunt la risc de infectare? Dv ati folosit vreodata? Daca da, ati folosit vreodata seringa sau acul impreuna cu alte persoane? IV. Identificarea incercarilor precedente pentru reducerea riscului si identificarea barierelor pentru reducerea riscului 2 minute Sprijina clientul sa identifice orice incercare anterioara de schimbare a comportamentului cu risc si il ajuta sa isi evaluaeze reteaua sociala de sprijin (care il poate sprijini in initierea unui plan de reducere a riscului). In acelasi timp reintareste eforturile clientului de a actiona si comunica in directia adoptarii unui comportament sigur. Simultan, se clarifica neintelegerile privind infectia cu HIV adaptat nevoilor clientului. Identificarea barierelor pentru adoptarea unor comportamente cu riscuri reduse de infectare este necesara pentru realizarea unui plan realist de schimbare a comportamentului. Intreaga discutie se centreaza pe increderea clientului in puterea sa de a schimba ceva in comportamentul sau. Intrebari deschise posibile: 1. Parenerul sexual are vreun rol in luare deciziei dv de a face testul? 2. Ce discutati cu partenerul / partenerii despre HIV si alte boli cu transmitere sexuala? 3. Cu cine ati mai discutat temerile legate de infectia cu HIV? 4. Cunoasteti pe cineva infectat cu HIV? 5. Ce faci in prezent pentru a te proteja de infectare? 6. Doresti sa iti reduci riscurile de infectare? 7. Ai facut pana acum ceva pentru a-ti reduce riscul? Cum a mers? 8. Este vreo perioada pe care ti-o amintesti in care ai practicat sex protejat sau ai folosit instrumente sterile de injectare? Ce te-a facut sa procedezi asa? Cum a fost? 9. Ce bariere/obstacole ati intalnit? 10. Cum ati depasit obsctacolele? Incurajari: 1. Este foarte bine ca sunteti aici 2. Ati facut un prim pas 3. Simplu fapt ca va preocupa infectia cu HIV este deja important pentru pervenire 4. Este important ca analizati cum ati incercat sa reduceti riscul, pentru a putea gasi modalitati si mai bune. V. Realizarea unui plan de reducere a riscului 5 minute Sprijinirea clientului in stabilirea unui plan de reducere a riscului de infcetare cu HIV. Acest plan trebuie sa se adreseze riscurilor identificate de client in etapa de evaluare a riscurilor si sa incorporeze incercarile precedente de reducere a riscurilor de infectare cu HIV, tinand seama de barierele percepute. Se discuta despre cum clientul va pune in aplicare acest plan, folosind pasi specifici si avad si un plan de rezerva. Consilierul il va incuraja pe client sa dezvolte planuri care includ utilizarea prezervativului sau a seringilor de unica folosinta. Planurile care nu includ aceasta, dar reduc riscul sunt de asemnea acceptate. Consilierul trebuie sa obtina confirmarea faptului ca planul este acceptabil pentru client, sa scrie planul pe formular (anexa 1) si sa ii dea o copie clientului. Se va recunoaste ca planul constituie o provocare si se va reconfirma faptul ca la urmatoarea vizita (consilierea post test) consilierul va lucra impreuna cu clientul pentru reactualizarea planului sau rediscutarea lui. Consilierul va solicita intrebari suplimentare din partea clientului asupra planului Intrebari deschise posibile: 1. Ce puteti face acum pentru a reduce riscul de infectare cu HIV? 2. Ce puteti face astfel incat sa se potriveasca situatiei dv? 3. Cum si cand veti folosi metode de prevenire? 4. Cum veti discuta cu partenerul despre aceste metode? 5. Ce veti spune? 6. Cand credeti ca veti putea face asta? 7. Cat de realistic este acest plan petru dv? 8. Care este prima etapa in aceasta schimbare? 9. Cine va poate ajuta? 10. Care este cea mai dificila parte pt dv? 11. Care sunt partile bune ale acestei schimbari? 12. Cum ar putea fi schimbate practicile de consum de droguri pentru a va afla in siguranta fata de infectarea cu HIV? Intrebari de suport 1. Chiar ati facut ceva bun pentru dv prin punerea in practica a acestui plan. 2. Cred ca deciziile luate azi reprezinta un lucru bun pentru viata dv. 3. Am vorbit despre multe lucruri azi. La ce credeti ca mai este nevoie de lamuriri si ajutor? Credeti ca aveti nevoie si de alte discutii cu un consilier, medic, educator? VI. Acordul scris pentru efectuarea testului. Stabilierea intalnirii pentru consilierea post test 2 minute Inainte de efectuarea recoltarii probei de sange pentru test, I se solicita clientului acordul pentru efectuarea testului si I se inmaneaza formularul pentru acord (anexa 2) cu rugamintea de a-l cit atent si apoi semna. Inainte de plecarea clientului spre cabinetul de recoltare a probelor de sange, se stabileste de comun acord o intalnire – cand clientul se intoarce la centru pentru primirea rezultatului si consilierea post test. Consilierul noteaza ziua si ora pe o carte de vizita (anexa 3) apoi I-o imnaneaza clientului. Reaminteste clientului ca poate sa sune si sa reprogrameze intalnirea daca nu poate veni atunci la centru. Dupa plecarea clientului se completeaza formularul de consiliere (anexa 4) A doua sesiune de consiliere - consilierea post test HIV Scopul acestei sesiuni este anuntarea rezultatelor testului HIV si centrarea sustinerea planului de reducere a riscului Interventia ii va ajuta pe clienti sa: - obtina si sa inteleaga rezultatul testului HIV - identifice si sa intareasca eforturile facute pentru reducerea riscului de infectare definite in sesiunea precedenta/ sa faca fata diagnosticului de infectie cu HIV Obiective La sfarsitul sesiunii clientul/ pacientul va fi: - primit rezultatul testului HIV cu o interpretare bazata pe riscul personal de infectare cu HIV - inteles semnificatia rezultatului testului - revazut, renegociat si reintarit planul de reducere a riscului - primit si inteles referirile catre alte servicii care raspund nevoilor persoanale

15 iul. 2009

Consilierea pre si post test HIV

Prima sesiune de consiliere - consilierea pre test HIV Scopul aceste sesiuni este de a sprijine clientul / pacientul in: - luarea deciziei privind efectuarea testului HIV - evaluarea propirului risc de infectare cu HIV - stabilrea unui plan de reducere a riscului Consilierea pre test va da clientilor / pacientilor posibilitatea de a: - isi completa / corecta informatiile despre infectia cu HIV (transmitere, prevenire, evolutie) - obtine informatii despre procesul de testare - lua o decizie in cunostinta de cauza privind efectuarea testului HIV - initia un proces de schimbare a comportamentului pentru prevenirea infectarii sau transmiterii HIV - constientiza propriile riscuri de infectare - recunoaste si intari eforturile precedente de reducere a riscurilor de infectare - creste intelegerea barierelor persoanale pentru reducerea riscului - realiza un plan de reducere a riscului - cunoaste resursele disponibile pentru planul de reducere a riscului Obiective: La sfarsitul sesiunii de consiliere clientii/ pacientii vor fi: - stabilit o relatie de sprijin cu consilierul - detine cunostinte despre infectia cu HIV si procesul de testare - realizat o evaluare a propriului risc de infectare - identificat si planificat actiuni specifice pentru cresterea utilizarii metodelor de prevenire - obtinut referiri catre alte resurse (inclusiv alte servicii) care pot sprijini schimbarea de comportament - luat o decizie privind efcetuarea testului HIV

6 iul. 2009

Intelect de vanzare in invatamantul Romanesc.

Peste tot in Romania se stie bine ce se petrece, insa nimeni nu face nimic, chiar daca mass-media face cunoscuta aceasta situatie. Oameni simpli nu au curajul sa faca ceva in acest sens, cei care sau ridicat de la un regim la altul, au ramas aceiasi, facand doar ca aparentele sa fie altele. Pacat ca tineretul se lasa intimidat de lacomia invatamantului, care vizibil fac campanii de a incuraja parintii de ai trimite pe copii la scoala, Campania "Scoala te face mare" , reduce taxe scolare. Realitatea cunoscuta si facuta in fata prostiilor ce se lasa intimidati de lacomia intelectului, dar ne dobandit. ID: RaduCj Pai de exemplu stiu multi care, avand pile in comisia de corectare , au luat nota pe nedrept la testele nationale . Eu zic ca asta e una din formele de coruptie din invatamant.. Eu am vazut toate felurile de coruptie in scoala mea . Am zis deja 1 exemplu , mai am multe ...Un altul l-am vazut intr-a 8a .. cand au inceput meditatiile . Profesoara de romana imi punea numai 7-8 , desi meritam mai mult ( zic asta din spusele colegilor , nu inventez ) , iar unui altui coleg , care facea meditatii cu ea ( 250 mii pe ora , ca , deh , ma-sa era designer ) ii punea numai de 10 , desi nu merita nici 6 . S-a vazut asta si la examen unde eu am luat 9,1 la romana si n-am facut meditatii , nimic , iar el 6-7 .Si mai am multe de povestit de coruptie . Daca mai vreti , spuneti , ca , dupa cum ziceam , am vazut aproape toate felurile de coruptie . Faza cu nota de trecere a fost altfel , cel putin in iasi in Iasi ... si anume , s-a dat gratis tuturor celor ce au facut contestatie, fiindca au fost 4000 admisi , iar numarul de locuri ramase era aproape dublu si .. na .O nota maxima ar fi cam batatoare la ochi fiindca respectivul apare si in ziar si pe net si,probabil, ii va fi reverificata teza. E simplu atat timp cat ai o pila in comisie .. ii zici ca examenul tau e patat pe prima pagina sau ii arati scrisul tau si pe 29 Iunie iti vezi nota marita care ai luat-o pe nedrept ID: deea_first coruptie???? exista peste tot inclusiv in invatamant ex: note mici date d profi pt k sa vina elevu la meditatie(ia bani d la elevi p kre nui declara + k respectivul elev are 10 p linie la materia respectiva k deh... fiind la meditatie mai da si cadouri scumpe d sarbatori)........PAREREA MEA ID: silvia Se pare ca suntem singurii care discutam despre coruptia din invatamant. Era interesant de facut o ierarhie a coruptiei in sistemul de invatamant romanesc.Cam cat costa o nota de trecere la un examen de testare nationala? Dar o nota maxima? ID: bogdan_IS6 da,coruptia exista in invatamant si nu numai... peste tot in tara asta! iar dc e sa particularizam la invamant as putea spune k el e manjit de sus pana jos... de la exemul de titularizare pana la o simpla nota data de 1 profesor patat si lipsit de obiectivitate!din pacate nu se prea face nimik in domeniul asta,din pacate pt k nu se vrea nu pt k nu s-ar putea.mie,in primul an de invatamant directorea mi=a pus in vedere k ar fi bine sa-l trec pe nu stiu cine pt k taica-su a ajutat scoala cu nu stiu ce... si atunci mi s-a pus pata!sau in alt context, o diriginta despre care sunt absolut sigur k primea gros de la copii(de fapt de la parinti,nu de la copii) era in stare sa-mi sara de gat pt k voiam sa las pe cineva de la ea din clasa pe vara!s-a dus pana la directoare... dar eu tot l-am lasat pe vara,numai asa... pt k eu am considerat k merita sa ajunga in corigenta!asta e nimik fata de alte porcarii care se petrec, gen debutanti obligati sa puna notele asa cum vor directorii pt k cutare si cutare e ruda cu nu stiu cine si etc... lista poate continua lejer. „Umblăm cu şpaga’n ghiozdan, de lagrădiniţă pîn’ la doctorat....” Manual_de_spaga.pdf ID: sebastian.c Iata ceva concret. Desi pare lung, va rog sa cititi pentru ca e foarte interesant.Elevul Popescu din clasa a VII-a B este un elev mediocru, dar destul desilitor. Se străduieşte să-şi pregătească temele pentru acasă şi să nulipseascăde la cursuri.Toceşte conştiincios lecţiile, fără a pricepe marelucru, în speranţa că va împuşca cinciul „salvator”. Elevul Ionescu dinaceeaşi clasă este un copil deştept, dar delăsător. Acasă nu deschideniciodată caietul de teme şi chiuleşte cît poate, petrecîndu-şi timpul pegard în curta şcolii sau în toalete, fumînd.Ambii elevi au probleme la matematică, iar profa, o individă scorţoasă,hîrşîită de meserie, îi ameninţă mai întîi pe cei doi că-i va lăsa „pe vară”,după care le sugerează să vină cu taţii lor la şcoală. Tatăl lui Popescu esteşomer, dar părinţii lui locuiesc la ţară, aţa că omul se pregăteşte şi el cu cepoate: o gîscă,o damigeană cu vin, o bucată de caş. Profa acceptă „cadoul ”cu zîmbetul pe buze, după care îl întreabă pe tată l lui Popescu dacă n-ar fide acord ca odrasla sa să facă o „pregătire suplimentară” la matematică.Tatăl nu are bani; se înroşeşte, se bîlbîie, după care promite că fiul său seva strădui singur să-şi însuşească materia. Profa e rezervată.Tatăl lui Ionescu lucrează la o firmă. Se înfiinţează în cancelarie, doar cu unbuchet de flori, pregătit „să negocieze”. E încîntat de propunerea cu„meditaţiile”. Sigur pe sine, afirmî că el însuşi se gîndise la o astfel desoluşie, „dacă nu cumva doamna profesoară ar avea ceva timp liber ca săse ocupe mai mult de elevul Ionescu, care în fond şi la urma urmei nu-i unbăiat rău, doar că e un pic cam leneş! Desigur, nici nu se pune problema cameditaţiile să fie pe gratis!”. Profa zîmbeşte larg, apoi cei doi se înţeleg cîtva costa „şedinţa ” ş.a.m.d.După cîteva săptămîni, cei doi elevi sînt la acelaşi nivel la matematică.Popescu s-a pus cu burta pe carte, dar n-a izbutit „să aprofundeze”,Ionescu e „bîtă” în continuare pentru că teoremele i-au intrat pe-o urecheşi i-au ieşit pe cealaltă. Profa îl lasă corijent pe Popescu şi-l trece peIonescu. Se poate demonstra prin reducere la absurd că profa respectivă are o vastăExperienţă de viaţă şi, mai ales, în „meseria” pe care o practică. Nu refuzădin principiu un cadou sau „o atenţie”, în schimb nu primeşte bani în plicpentru a nu fi acuzată că ia mită.Elevul Ionescu reprezintă o investişie pe termen lung. Profa ştie cătatăl are suficienţi bani pentru a-i plăti fiului său meditaţiile încă cel puţinun an, începînd cu momentul „negocierii”. Banii aceştia îi vor suplimentalunar veniturile. Aşadar, se mai poate spune despre elevul Ionescu că esteo investiţie sigură. Din această cauză, profa nu-şi poate permite săforţeze nota şi să-l lase corijent. În schimb, elevul Popescu poate umplefrigiderul profei la răstimpuri şi în anumite momente-cheie din viaţa şcolarăa acestuia. Dacă l-ar fi trecut clasa, după ce ar fi acceptat gîsca, vinul şitoate celelalte, foloasele căpătate de pe urma lui Popescu s-ar fi oprit aici.Aşa căprofa s-a văzut nevoită să-l lase totuşi corijent pe Popescu, pentrua-şi asigura încăo jumătate de porc şi vreo zece litri de ţuică. Îl va lăsacorijent şi anul viitor, din aceleaşi motive.Aşadar, unii elevi pot reprezenta pentru profesori investiţii sigureşi pe termen lung, alţii nu le pot aduce foloase decît în anumitemomente-cheie. Aceste lucruri parca se repeta mereu, in fiecare an aceiasi situatie. Nimeni nu aude, nimeni nu vede. Oare chiar suntem atat de prosti? Daca DA inseamna ca tinem umbra Pamantului. Si totusi Doamne multi prosti sunt in scoala noastra care invata degeaba, caci uite Doamne pe pamant banul este Dumnezeu... Anul acesta la Cluj-Napoca la bacalaureat s-a cerut elevilor sume de bani care sa ii ajute la luarea bacalaureatului. S-a cerut de catre diversi profesori si asta pentru a se putea sterge urma unui eventual denunt. Profesori/Cadrele didactice au format un grup destul de mare pentru a strange acesti bani, si asta pentru ca este drept, au salarii mici si au fost platiti foarte prost pentru prezenta lor la acest eveniment. Oare cine este de vina? Conducerea invatamantului, care ne cere mereu bacsisi? Sau parlamentul care isi mareste salarile reducand salarile profesorilor, si ii doare in cot de noua ganeratie? Eu as zice astfel: tu esti de vina, cel care dai, cel care taci... schimbarea poate porni de la tine. Tu ce zici?