16 dec. 2009

Istoria medicinii antice

Medicina greaca antica s-a format sub influenta incontesila a STIINTEI MEDICALE EGIPTENE, MESOPOTAMIENE SI INDIENE, continutul acesteia fiind in permanenta imbogatit de catre mai multe generatii de greci de geniu, intemeietori de scoli filozofice sau medicale din mileniul I i.e.n.Vorbeam de scoli filozofice, pe drept cuvant, deoarece DUALISMUL FILOZOFIE-SA‚NA‚TATE a fost din cele mai vechi timpuri in Grecia indisolubil legat de existenta, permanenta si devenirea omului.Toate actele de gandire aveau ca scop final cunoasterea si perfectarea omului, pe care grecii antici l-au preamarit, inaltandu-l pana aproape de zei, aceasta proslavire ajungand la apogeu in epoca lui PERICLE (490 -429 i.e.n.). La aceasta incununare glorioasa a fiintei umane si-au adus aportul deosebit marii sculptori FIDIAS, M YRON, POLICLET si PRAXITELE, cat si dramaturgii de geniu ESCHIL, EUR1PIDE, ARISTOFAN si SOFOCLE.De o deosebita luminozitate umanitara este remarca lui SOFOCLE (SOPHOCLES 497 - 405 i.e.n): \"MULTE LUCRURI MINUNATE SUNT AŽN LUME, DAR NIMIC NU E MAI MINUNAT DECA‚T OMUL\". Aceasta conceptie despre om era nu numai a spatiului elenistic, ci am putea afirma a intregii zone balcanice, deoarece prietenul bun al lui Pericle, traco-getul din Abdera. PROTAGORAS (485 - 415 i.e.n.) afirma: \"OMUL RSTE MA‚SURA TUTUROR LUCRURILOR\".In acest climat prouman s-a format si desavarsit medicina greaca, ajungand la culminanta ei prin HIPOCRAT (460 - 377 i.e.n. -HIPPOKRATES).De la inceput, medicina din Grecia a avut tendinta de a forma scoli. Astfel, in primele patru secole ale mileniului I i.e.n. ea a fost dominata de asa-numita:
1. SCOALA‚ A PRACTICIENILOR care efectuau acte de vindecare fara a avea cunostinte despre structura anatomica a organismului uman si despre fiziologia acestuia. Larga raspandire aveau in intreg mileniul I principiile mesopotamiene si indiene privind elementele constitutive ale Universului cosmic: apa, aerul si focul, acestea reproducandu-se sub forma ideilor morale in universul uman.
2.DOCTRINA ORFICA‚ a lui ORFEU a cautat sa lege aceste clemente prin dualismul suflet-corp, atribuind sufletului pacatul savarsit direct care duce ineviil la BOALA‚, ca si pacatele indirecte, stramosesti (ereditare), care de asemenea sunt surse de SUFERINTA‚.Terenul fiind pregatit,3. SCOALA PNEUMATICA‚ a gasit ca element de legatura al tuturor acestor urmari principiul PNEUMA, principiu pe care oamenii il iau din acrul respirat si care uneste intr-un tot diferitele elemente constitutive ale corpului uman pana la moarte. In acest domeniu, grecii au fost puternic influentati de catre indieni.In intreaga epoca prehipocratiana, pe langa MEDICINA PRACTICIENILOR si cea ORFO-PNEUMATICA‚, a existat , de respiratie, de nutritie etc.Pe aceeasi linie a elementului primordial a mers si ANAXIMENE (585 - 525 i.e.n.), sustinand ca la baza tuturor lucrurilor sta AERUL, toate provenind din aer prin dilatarea si condensarea lui. Organele dilatate din aer fiind PLA‚MA‚NII, INTESTINELE, STOMACUL etc.
Organele condensate din aer ar fi OASELE, CARTILAGIILE, MUSCHII, INIMA, MEMBRELE, UNGHIILE, PA‚RUL etc.MEDICUL ALCMEON din CROTONA. care a trait la sfarsitul secolului 6 i.e.n. si inceputul secolului 5 i.e.n., in urma studiilor sale efectuate pe animale, prin nenumarate disectii, sustinea ca la baza vietii stau SEMINTEI .semintele GONADICE, ale telor, a fiingilor etc. Era prima privire medicala cu deschidere spre celule, spre GENETICA‚, spre EMBRIOLOGIE, spre rumori si BIOLOGIA CELULARA‚. Foarte importanta a fost descoperirea lui Aicmeon privind existenta legaturilor stranse intre creier si organele de simt (SIMTURI), fiind intr-adevar o descoperire cu caracter medical, fara implicari deosebite filozofice, descoperire actuala si in zilele noastre.Tot pe linia lui Tales a mers si ANAXIMANDRU (610 - 546 i.e.n.), sustinand in vestita scoala din Mitet ca toata lumea a luat fiinta din Apeiron (deci din mediul acvatic), fiind incontesil un precursor al lui Darwin.Prin scoala Miletiana s-a afirmat si HF.RACT.TT DIN EFES (540 -470 i.e.n.), adevaratul intemeietor al DIALECTICII, care a sustinut si demonstrat prin argumente logice si nu mistice ca totul se supune ordinii universale numite \"LAGOS\" si ca la baza creatiei lumii sta FOCUL care coordoneaza activitatea pamantului, a apei si a aerului.
Ce aproape era conceptia lui Heraclit de cea heliocentrica a lui NICOLAUS COPERNICUS (1473 - 1543). Focul sta la baza eternelor arderi din marele laborator numit FICAT, marele laborator nutritiv, hematologic, imunologic, bactericid, antiviral, antiparazitar, vasculotrop, neurotrop etc.Referindu-ne la dialectica lui Heraclit, ne simtim obligati sa subliniem ca principiile dialecticii modeme au fost elaborate abia dupa doua sferturi de mileniu in urma lui Heraclit de catre GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL (1770-l831).Ideile lui PITAGORA DIN SAMOS (PITHAGORAS 560 -500 i.e.n.) ca totul actioneaza in univers, ca si la indieni, avand ca scop final ARMONIA au influentat, de asemenea, conceptiile medicale ale timpului, imprimand convingerea ca totul se petrece dupa o ORDINE bine silita (raporturile dintre umori reflectandu-se in starea ordonata de echilibru a organismului, iar dizarmonia (dezordinea) se manifesta prin procesele de imbolnavire, de imbatranire, de disolutie, de accidentari etc.Medicul KMPEDOCLE DIN AGRIGENT -SICILIA (490 - 430 i.e.n.), filozof si poet, sustinator, de asemenea, a principiilor primordiale reprezentate prin: FOC, AER, APA‚ si PA‚MA‚NT, a sustinut ca viata apare prin AGREGAREA acestor principii, iar moartea si boala prin DEZAGREGAREA lor. La baza agregarii, a alcatuirii stau principiile universale ale atractiei, ale compatibilitatii, ale IUBIRII. Principiul-chcie al respingerii universale, deci al incompatibilitatii, era URA. intreaga miscare din natura este data de aceste doua forte materiale contrarii, ATRACTIA si REPULSIA (biologica, fiziologica, spirituala, psihologica, chimica, fizica, cosmica, microcosmica etc). Abia peste 5 secole, SF. PAUL (Saul din Cilicia - 15 - 62 e.n.) a elaborat maxima: \"Daca iubire nu e, nimic nu e\". Deci exista atractie intre elementele din natura: metale - oxizi, toxine -antitoxine, microbi - antibiotice, sanatate - boala, stare morbida - vindecare etc.O puternica perspectiva privind celularitatca corpului omenesc, animal si vegetal a adus-o ANAXAGORA (498 - 427 i.e.n.). sustinand ca la baza vietii sunt SEMINTELE (HOMEOMER1I), care nu dispar niciodata sisunt divizibili la infinit ( teoriile cromozomiale ale geneticii), previziunea vietii eterne, a nemuririi, a vietii de apoi, a elixirului vietii.In idealismul sau, PLATON (427 - 347 i.e.n.), contemporan cu Hipocarate, cunoscand valoarea PSIHOTERAPIEI, referindu-se la medicina timpului, dominata de orfism, a afirmat ca \"vrajile ajuta vindecarea\". Se stie ca orfismul considera corpul uman ca o temnita a sufletului, suflet care, la randul lui, putea fi eliberat prin vraji.Reamintirea platoniana prin \"ANAMNEZIS\", chiar daca se referea la o viata transcedentala, a reprezentat un exemplu in cercetarea patogeniei prin depistarea anamnestica a ANTECEDENTELOR PERSONALE si EREDO-COLATERALE ale unui bolnav.
De retinut faptul ca insusi DEMOCRTT DIN ABDERA (460 i.e.n,), in deosebita sa capacitate de sinteza, s-a preocupat si de medicina.Chirurgia, practicata aproape de toti medicii greci cu instrumentar variat destul de perfectionat, era capabila sa execute: TREPANATI1, AMPUTATII, OPERATII PE FICAT cu ANESTEZICE sau FA‚RA‚ ANESTEZICE. Se trata curent PIOREEA ALVEOLARA‚, se puneau COROANE DENTARE, de obicei din fildes, proteze dentare, punti cu dinti falsi, se operau PTERIGIOAME, CATARACTE si EXOFTALMII. Scoala chirurgicala era completata prin cursuri si tratate corespunzatoare.* * *In raport cu conceptiile medicale, in Grecia antica existau mai multe scoli medicale, ca de exemplu: Scoala PRACTICIENILOR, SCOALA METODICA‚ (ce punea baza pe igiena, gimnastica si hidroterapie), SCOALA ECLECTICA‚ (cu o imbinare hibrida, eterogena a unor conceptii diferite), SCOALA PNEUMATICA‚, despre care am mai vorbit, SCOALA‚ DIN CROTONA (sudu! Italici), al carei medic coordonator era ALCMEON (540 i.e.n.), apoi SCOALA MEDICALA‚ DIN RODOS, si tiu in cele din urma, foarte importantele DOUA‚ SCOLI medicale din KNIDOS si KOS.Scolile la care ne referim s-au caracterizat printr-o deosebita solidaritate fle casta, responsabilitate profesionala, umana si sociala si o perfecta organizare.In scoala din KNIDOS. din sudul Anatoliei, predomina empirismul bazat numai pe experienta, pe observatii repetate si numeroase. Astfel, medicii acestei scoli au fost primii care au necunoscut CHISTURILE HIDATICE PULMONARE, GUTA si deosebirea ei fata de artrita, cat si stadiile de evolutie ale scrofulozei tuberculoase (coctiune, ramolitie, cicatrici radiare).Ei au practicat cei dintai AUSCULTATIA pentru depistarea pleureziei uscate si umede. Scoala din KNIDOS privea medicina ca pe o stiinta ce trebuie invatata metodic, printr-o mare capacitate de analiza si o memorie prodigioasa. Deci medicul trebuia sa aiba calitati intelectuale superioare. Sistemul de invatamant era foarte exact si precis Medicina greaca antica s-a format sub influenta incontesila a STIINTEI MEDICALE EGIPTENE, MESOPOTAMIENE SI INDIENE, continutul acesteia fiind in permanenta imbogatit de catre mai multe generatii de greci de geniu, intemeietori de scoli filozofice sau medicale din mileniul I i.e.n.
Vorbeam de scoli filozofice, pe drept cuvant, deoarece DUALISMUL FILOZOFIE-SA‚NA‚TATE a fost din cele mai vechi timpuri in Grecia indisolubil legat de existenta, permanenta si devenirea omului.Toate actele de gandire aveau ca scop final cunoasterea si perfectarea omului, pe care grecii antici l-au preamarit, inaltandu-l pana aproape de zei, aceasta proslavire ajungand la apogeu in epoca lui PERICLE (490 -429 i.e.n.). La aceasta incununare glorioasa a fiintei umane si-au adus aportul deosebit marii sculptori FIDIAS, M YRON, POLICLET si PRAXITELE, cat si dramaturgii de geniu ESCHIL, EUR1PIDE, ARISTOFAN si SOFOCLE.De o deosebita luminozitate umanitara este remarca lui SOFOCLE (SOPHOCLES 497 - 405 i.e.n): \"MULTE LUCRURI MINUNATE SUNT AŽN LUME, DAR NIMIC NU E MAI MINUNAT DECA‚T OMUL\". Aceasta conceptie despre om era nu numai a spatiului elenistic, ci am putea afirma a intregii zone balcanice, deoarece prietenul bun al lui Pericle, traco-getul din Abdera. PROTAGORAS (485 - 415 i.e.n.) afirma: \"OMUL RSTE MA‚SURA TUTUROR LUCRURILOR\".In acest climat prouman s-a format si desavarsit medicina greaca, ajungand la culminanta ei prin HIPOCRAT (460 - 377 i.e.n. -HIPPOKRATES).De la inceput, medicina din Grecia a avut tendinta de a forma scoli. Astfel, in primele patru secole ale mileniului I i.e.n. ea a fost dominata de asa-numita.
1 SCOALA‚ A PRACTICIENILOR care efectuau acte de vindecare fara a avea cunostinte despre structura anatomica a organismului uman si despre fiziologia acestuia. Larga raspandire aveau in intreg mileniul I principiile mesopotamiene si indiene privind elementele constitutive ale Universului cosmic: apa, aerul si focul, acestea reproducandu-se sub forma ideilor morale in universul uman.
2. DOCTRINA ORFICA‚ a lui ORFEU a cautat sa lege aceste clemente prin dualismul suflet-corp, atribuind sufletului pacatul savarsit direct care duce ineviil la BOALA‚, ca si pacatele indirecte, stramosesti (ereditare), care de asemenea sunt surse de SUFERINTA‚.Terenul fiind pregatit.
3. SCOALA PNEUMATICA‚ a gasit ca element de legatura al tuturor acestor urmari principiul PNEUMA, principiu pe care oamenii il iau din acrul respirat si care uneste intr-un tot diferitele elemente constitutive ale corpului uman pana la moarte. In acest domeniu, grecii au fost puternic influentati de catre indieni.In intreaga epoca prehipocratiana, pe langa MEDICINA PRACTICIENILOR si cea ORFO-PNEUMATICA‚, a existat....