19 ian. 2010

ASPECTE ALE DELICVENTEI JUVENILE

Delicventa este o notiune juridica , care exprima un conflict social intre individ si etica sociala. Delicventa este dependenta de aspectul legislatiei, ca urmare a exigentei familiale si sociale;…

Psihologia judiciara se defineste ca o disciplina distincta, formativ aplicativa si de o cultura profesionala a magistratului in statul de drept, avand ca obiect studierea nuantata si aprofundata a persoanei umane implicata in drama judiciara, in vederea obtinerii cunostintelor si a evidentierii legitatilor psihologice apte sa fundamenteze obiectivarea si Interpretarea corecta a comportamentelor umane cu finalitate judiciara sau criminogena.

Psihologia judiciara, ca stiinta si practica, se adreseaza tuturor categoriilor de specialisti care participa la infaptuirea justitiei si ale caror hotarari produc un impact asupra destinului oamenilor aflati sub incidenta legii. Aceasta disciplina psihologica ajuta la intelegerea omuli, subliind faptul ca in viata psihica, aplicara legilor compatibilitatii mecanice sa u a relatiilor simpliste, biunivoce, constituie o eroare, aceasta deoarece comportamentul uman, fie el conformist sau deviant, nu poate fi inteles si explicat dei perspectiva psihologica, decat in termeni probabilistici.

Daca vrem sa intelegem omul, va trebui sa-l privim nu ca pe un automat, egal cu sine si identic cu semenii lui, ci sa recunoastem inegalitatea inzestrarii sale native. Sansa fiintei umane de a fi unica si irepetabila, constituie frumusetea inegalabila a coexistentei de structuri temperamentale si biotipologice infinite,slefuite socual in caractere si personalitati diferentiate ca potential de educabilitate, invatare si subordonarea in raport cu norma juridica.Individul uman trebuie acceptat ca o fiinta care in mod obisnuit actioneaza rational,dar uneori automat sau chiar irational,iar societatea, in orientarea ei sango-genetica si protectiva, este datoare sa se preocupe eficient, cu ajutorul masurilor de securitate sociala si a normelor morale si juridice, sa reduca la minim momentele de irationalitate ce se pot manifesta.

M-am oprit asupra unor aspecte psihologice legate de delicventa juvenila,au intentia de a intelege factorii etiologici ai comportamentului delictual, dar si de a formula recomandari pentru directia preventiva si cea reparatorie care sa corespunda cu ce am invatat pe bancile facultatii.

Prin lucrarea de fata, am incercat sa raspun problemelor ce apar in societatea moderna, cresterea infricosatoare a fenomenului infractional la varste tot mai mici.

Dezvoltarea constiintei de sine. Adolescenta se carcterizeaza printr-o preocupare statornica , aproape obsesiva, pentru reverie si autoanaliza. In contextul general al dezvoltarii adolescentului, faptul conduce la intense acumulari cantitative si la profunde transformari calitative ale constiintei de sine, care se desfasoara pe mai multe planuri strans corelate.

1. Adancirea procesului de separare si delimitare dintre planul real-obiectiv al lumii si vietii si sfera subiectivului ca spatiu al constintei, proces inceput din preadolescenta, continua cu intensitate sporita in aceasta noua etapa a dezvoltarii.

2. Imbogatirea si diversificarea vietii interioare, socializarea , erotizarea si restructurarea necontenita a imaginii de sine. Interiorizandu-se tot mai insitent, adolescentul ajunge repede sa se plaseze, mintal, in locul celorlalti si astfel sa-si structureze si modeleze din ce in ce mai firesc raspunsuri, atitudini si comportamente pe care altfel actiunea directa a altuia i le-ar putea provoca.Adolescentul se descopera ca purtator al unor insusiri fizice si psihice pozitive sau negative. Pe scurt adolescentul se socializeaza.

In acest cadru si legat intr-un mod inseparabil de el au loc transformari profunde ale constiintei morale.Normele morale si principiile etice nu-I mai apar doar ca simple regului, stiute sau nu. Recomandate sau impuse, ci ele devin convingeri personale constituind nivelul sau de exigente sociale, criteriu de raportare la ceilalti, obiect de mandrie si afirmare, factor de control si dirijare a propriului sau comportament.Atitudinea morala a adolescentului parcurge astfel drumul de la conformism la convingere. In acest cadru se dezvolta constiinta datoriei , onoarei, corectitudinii, dreptatii si adevarului, trasaturi care ajung sa fie traite intr0o dimensiune morala. Inca insuficienti rodati , adolescentii apar rigizi, fanatici ai moralitatii, exagerat de exigenti, inegali si inconsecventi cu ei insisi.

Trimiteți un comentariu