30 mai 2012

Perceptia discriminarii în societatea româneasca



O proportie însemnata a parlamentarilor (93%) considera ca „drepturile diverselor grupuri
sociale minoritare trebuie aparate, chiar daca majoritatea populatiei este de alta parere”.
Aproximativ 58% dintre parlamentarii care au participat la acest studiu cred ca în
România, cu exceptia unor cazuri izolate, nu exista discriminare.
Analize aditionale au aratat ca opiniile parlamentarilor difera însa în functie de unele
caracteristici demografice ale respondentului. Astfel, daca 63% dintre parlamentarii de gen
masculin cred ca nu exista discriminare în România de astazi, 83% dintre parlamentarii de
gen feminin nu sunt de acord cu aceasta opinie. De asemenea, cei mai multi parlamentari
(58%) cu vârste sub 45 de ani percep existenta discriminarii în societate. Odata cu
înaintarea în vârsta, creste si procentul celor care neaga existenta discriminarii (59%
dintre parlamentarii cu vârste între 46 si 59 de ani si 71% dintre parlamentarii care au 60
ani si peste).
Daca 59% dintre respondentii de etnie româna considera ca nu exista discriminare în
România, jumatate (50%) dintre cei care apartin altor grupuri etnice percep discriminarea
în societate. Compararea atitudinilor diferitelor grupari parlamentare arata ca majoritatea
parlamentarilor UDMR, Independenti si cei ai Partidului Democrat considera ca exista
discriminare în România, în timp ce majoritatea celorlalte grupari parlamentare (inclusiv
Grupul Minoritati) nu percep discriminarea din societatea româneasca. Reprezentantii
Partidului România Mare neaga existenta discriminarii în proportia cea mai ridicata
(87,5%)..
Aproximativ 92% dintre parlamentari considera ca bunastarea societatii primeaza în fata
convingerilor personale si 75% dintre parlamentari declara ca s-a întâmplat sa sustina
initiative parlamentare care contraveneau convingerilor personale, dar care erau în
beneficiul societatii.
În ceea ce priveste legatura dintre lege si morala, ca forma a constiintei sociale, cei mai
multi parlamentari (54%) nu cred ca morala este mai importanta decât legea si cred (65%)
ca standardele morale nu trebuie sa influenteze deciziile legale.


Perceptia persoanelor cu handicap
Rezultatele obtinute arata ca majoritatea parlamentarilor intervievati manifesta un grad
ridicat de toleranta/acceptare a persoanelor cu handicap. Peste 82% dintre respondenti nu
percep deloc persoanele cu dizabilitati ca « fiind o povara pentru societate » iar 77% dintre
parlamentari nu considera ca resursele consumate pentru a raspunde nevoilor
persoanelor apartinând acestei minoritati sociale sunt nejustificate. De asemenea, cei mai
multi parlamentari (91%) ar fi de acord sa angajeze o persoana cu handicap fizic într-o
functie importanta, cum este cea de sef de cabinet. În urma unor analize comparative între
parlamentari cu afiliere politica diferita nu au fost obtinute diferente de opinie între subgrupuri.
Esantionul poate fi considerat relativ omogen în ceea ce priveste atitudinea fata
de persoane cu dizabilitati, atitudine predominant pozitiva.


Perceptia persoanelor seropozitive
Aproximativ 67% dintre parlamentari cred ca persoanele seropozitive s-au infectat cu HIV
din cauza unui stil de viata iresponsabil. Procentul parlamentarilor PRM (87%) si PNL
(85%) care îmbratiseaza aceasta opinie este superior mediei de grup. Majoritatea
candidatilor independenti (58%) nu considera ca persoanele seropozitive poarta în
exclusivitate responsabilitatea îmbolnavirii lor.
Majoritatea parlamentarilor (82%) nu cred însa ca persoanele infectate cu HIV ar trebui sa
fie excluse de la anumite activitati desfasurate în colectiv. Cei mai multi parlamentari
(60%) suporta ideea finantarii integrale de catre stat a tratamentului anti-retroviral
administrat copiilor bolnavi.


Distanta sociala
Cercetarile cantitative care studiaza relatiile interetnice utilizeaza frecvent un instrument
clasic de masurare a atitudinilor - scala distantei sociale, elaborata de sociologul american
Emory S. Bogardus si publicata pentru prima data în 1925 în revista americana de
specialitate „Applied Sociology”. În vederea studierii distantei sociale exprimate de
respondenti fata de minoritatile sociale selectate, prezenta cercetare utilizeaza o forma
adaptata a acestei scale. Respondentii au fost rugati sa indice care este cea mai apropiata
relatie (de la acceptarea în familie pâna la neacceptarea în tara a persoanelor din
respectivul grup minoritar) pe care cred ca ar putea sa o aiba cu fiecare dintre minoritatile
sociale identificate (ex. homosexuali, romi, persoane infectate cu HIV/SIDA, persoane de
alta religie decât cea crestina, persoane cu handicap fizic si persoane cu handicap psihic).




Trimiteți un comentariu