18 iul. 2012

Neopsihanaliza - Henry Murray



Henry Murray (1893-1969) născut la New York a urmat cursurile la Universitatea Harvard, apoi la Faculatea de Medicină a Universităţii Columbia. Impresionat de cartea lui Jung „Tipurile psihologice”, a început să fie preocupat de factorii psihologici implicaţi în simptomatologia pacienţilor săi. S-a apropiat de Jung , a avut o întâlnire cu Freud la Viena şi a fost puternic impresionat de personalitatea celor doi savanţi. El a creat împreună cu Christiana Morgan testul T.A.T (testul aperceptiv tematic). A susţinut cursuri la Harvard şi a exercitat o puternică influenţă asupra psihologilor vremii lui. A introdus termenul de „personologie” prin care desemna acea ramură a psihologiei care se ocupă de studiul personalităţii.
Contribuţia lui Murray este legată mai ales de analiza conceptului de trebuinţă. El a descris 20 de trebuinţe specific umane: de supunere, de realizare, de afiliere, de agresiune, de autonomie, de contracarare, de apărare, de deferenţă, de dominare, de a face impresie, de a înlătura răul, durerea, de a evita situaţiile neplăcute, de existenţă socială, de ordine, de joc, de rejecţie sau de separare, de senzualitate, de sex, de ajutor, de înţelegere. Cele 20 de categorii sunt grupate în trebuinţe viscerogene şi psihogene, manifeste şi ascunse, focalizate şi difuze, proiective şi reactive.
Murray apreciază că scopul final al vieţii este reducerea tensiunii. El consideră că personalitatea cunoaşte determinări multiple care vin atât din partea instinctelor cât şi din partea mediului. Omul are posibilitatea să intervină voluntar în propria lui schimbare.
În concluzie, neopsihanaliza marchează rolul factorilor sociali, culturali în dezvoltarea vieţii psihice, a personalităţii şi prezintă o viziune mai optimistă asupra posibilităţilor de dezvoltare a personalităţii.
Trimiteți un comentariu