13 iul. 2012

Psihologia analitică



C. G. Jung (1875-1961) s-a născut în Elveţia, a studiat medicina la Basel şi s-a specializat în psihiatrie. Întâlnirea cu Freud în anul 1907 marchează debutul unei colaborări strânse care se derulează până în anhul 1912, când Jung şi-a deschis un cabinet privat la Zürich unde a locuit şi a muncit până la moartea sa în 1961. Jung a călătorit în Africa, India, Europa, Statele Unite, a fost onorat şi apreciat de mari universităţi ale lumii şi a întemeiat un sistem propriu de gândire numit psihologie analitică, şi o metodă proprie de terapie numită terapia analitică.
Concepţia lui Jung este diferită de cea a lui Freud prin instiuirea şi explicitarea unor termeni cheie specifici: inconştientul personal şi inconştientul colectiv. Inconştientul personal se referă la tot ceea ce a fost reprimat dar şi aspecte mai puţin importante ale existenţei. Complexul este un nucleu de percepţii, emoţii, amintiri, şi dorinţe reunite în jurul unei teme, cum ar fi de exemplu nevoia de putere, dezvoltarea unei abilităţi. Persoana este ghidată de complexul său pentru că acesta îi va direcţiona energia cu scopul de a reuşi să se dezvolte în conformitate cu tema dominantă.
Inconştientul colectiv include arhetipurile, termen sinonim cu cel de şablon, model, copie sau prototip. Arhetipurile sunt imagini ale trecutului speciei, originea lor se regăseşte în trecutul acesteia şi sunt prezente în  mintea fiecărui om ca modele potenţiale sau prototipuri arhetipale de gândire. De exemplu, arhetipurile vizează experienţele legate de întuneric, putere, moarte, mamă, tată, sânge, erou, cucerire, naştere. Experienţa colectivă este prezentă în experienţa fiecărui individ jucând un rol important în structura şi dinamica personalităţii.
Arrhetipul are următoarele forme de manifestare: Umbra (partea întunecată a personalităţii), Persoana (masca personalităţii, rolurile jucate în profesie şi în viaţa publică), Sinele un principiu unificator care permite autoactualizarea şi autorealizarea, Animus şi Anima (ca simbolurile ale masculinităţii şi feminităţii). Anima este arhetipul femeii în bărbat şi Animus este arhetipul masculin în femeie.
Tipologia psihologică dezvoltată de către Jung porneşte de la atitudinile şi funcţiile Eu-lui în raport cu realitatea. Atitudinea introvertită se manifestă prin retragere, sfială, preferinţă pentru singurătate, linişte şi companie selectă. Atitudinea extrovertă se manifestă prin activism, preferinţă pentru socializare, companie socială, prezenţă puternică, influenţă asupra celorlalţi. Jung consideră că cele două atitudini se manifestă la fiecare dintre persoane prin dorinţe inconştiente pentru orientarea opusă. Cele două atitudini majore se asociază cu patru tipuri funcţionale, prin raportarea la gândire, sentiment, senzaţie şi intuiţie. Senzaţia este funcţia realului, gândirea funcţia raţiunii, sentimentul este funcţia simţământului, iar intuiţia este funcţia înţelegerii spontane. Rezultă opt tipuri de personalitate: extrovert gânditor, extrovert sentimental, extrovert senzitiv, extrovert intuitiv, introvert gânditor, introvert sentimental, introvert senzitiv, introvert intuitiv. 
Trimiteți un comentariu