27 aug. 2012

Influenta somatotipurilor



În ceea ce priveste influenta somatotipurilor, s-a observat că anumite conformatii corporale
sunt inconstient mai apreciate decît altele. Pentru a urmări sensul unei astfel de evaluări specifice,
R. Gardner si Y. Tockerman (1994) au modelat pe calculator imaginea aceleiasi persoane,
generînd o versiune mai lărgită sau mai îngustată a trupului acesteia. Mai apoi, au prezentat unor
subiecti participanti la experiment imaginile variate ca si cum ar apartine unor persoane diferite si
au solicitat, printr-un chestionar, o apreciere a trăsăturilor de personalitate ale „persoanelor de pe
ecran“. Concluzia studiului a indicat tendinta subiectilor de a atribui precumpănitor trăsături de
personalitate negative „persoanei“ endomorfe (cea „rotundă si grasă“), spre deosebire de portretul
identitar echilibrat atribuit „persoanei“ mezomorfe (cea „musculoasă“ si „proportionată“) ori
ectomorfe (cea „subtire si filiformă“). Totodată, si statura subiectilor pare să joace un rol
însemnat în evaluarea „celuilalt“, îndeosebi cînd cei vizati sunt bărbatii si înăltimea lor. Un
ansamblu de experimente care luau în discutie rolul staturii asupra aprecierii globale a „celuilalt“
au oferit rezultate surprinzătoare (Eysenck, Eysenck, 1995/1999, p. 21–22). Astfel, un „domn
England“ a fost prezentat progresiv unei serii de studenti dintr-un colegiu pe un spectru identitar
din ce în ce mai prestigios, începînd cu „Domnul England, student la Cambridge“ si sfîrsind cu
„Profesorul England de la Cambridge“. Mai apoi, participantilor la experiment li s-a cerut să-si
imagineze cum arată „domnul England“ din punctul de vedere al staturii sale. Pe măsură ce
personajul fictiv supus evaluării urca treptele prestigiului universitar, devenea din ce în ce mai
impunător, ajungînd în ultima versiune cu 10 cm mai înalt decît în situatia initială. În acelasi
registru, o cercetare derulată printre studentii Universitătii din Pittsburg a dovedit că studentii mai
înalti, de peste 1.80 m, au obtinut salarii de stagiari în medie cu 12% mai mari decît cei care
aveau o înăltime mai mică.


Dar si alte părti ale trupului sunt influente în generarea atractiei. J. Wiggins (1984) a studiat
ce elemente configurationale feminine determină aprecierea bărbatilor. În acest sens, subiectilor,
studenti ai Universitătii Illinois, le-au fost prezentate colectii de nuduri feminine cu forme foarte
diverse. S-a observat că cele mai „pretuite“ sunt femeile care aveau fese mici, picioare lungi si
sîni generosi. Bunăoară, pentru favorizarea ultimei „dimensiuni“ configurationale optau cititorii
ferventi ai revistei Playboy, dimensiunea sînilor scăzînd progresiv pe măsură ce subiectii aveau
convingeri religioase mai intense sau chiar… depresii psihice usoare. Studiile statistice citate în
bilantul realizat de H. si M. Eysenck (1995/1999, p. 22) relevă că, în ceea ce-i priveste pe bărbati,
femeile preferă o constitutie a trupului cu un piept moderat de larg, dar cu picioare solide si fese
mici, deci nu prototipul musculos-gladiator gen Arnold Schwartzeneger. Mai mult, statutul social
al femeilor care îsi aleg parteneri scunzi corelează indirect cu înăltimea lor: cu cît provenienta
socială a femeilor ce au făcut o astfel de alegere este mai modestă, cu atît probabilitatea ca
însotitorii lor bărbati să fie mai scunzi sporeste. Dincolo de aceste neobisnuite constatări, se
impune o remarcă limpede: bizuite pe o logică socială ascunsă, elementele constitutionale care
configurează identitatea subiectului nu sunt deloc neglijabile, călăuzind, nerostit, multe din
alegerile noastre.

Trimiteți un comentariu