7 sept. 2012

Cărui tip de dragoste considerați că îi aparțineți?




Pe baza acestei tipologii, cercetătorii au pus în evidentă următoarele particularităti:
— bărbatii sunt într-o măsură mult mai mare decît femeile implicati în dragostea pasională
si în dragostea ca joacă;
— femeile, mult mai frecvent decît bărbatii, se identifică cu dragostea prietenească,
dragostea ratională si dragostea posesivă; mai mult, femeile manifestă o agresivitate verbală sichiar fizică mai mare decît bărbatii în cadrul cuplurilor articulate pe baza dragostei posesive;
— persoanele care au interiorizat adînc valorile religioase se angrenează mai degrabă în
dragostea prietenească, cea practică si cea altruistă (Hendrick, Hendrick, 1987);
— dragostea ca joacă este caracteristică pentru subiectii care se concentrează în primul
rînd asupra propriei personalităti si independentei lor, indicatorul care corelează puternic cu
acest tip de dragoste fiind self-monitoring-ul ridicat (Dion, Dion, 1991);
— dragostea ca joacă se regăseste mai rar printre persoanele căsătorite decît printre
persoanele singure, nefiind atît de stabil ca celelalte stiluri (Grote, Frieze, 1994; Montgomery,Sorells, 1997).
Cu exceptia stilului dragostei ca joacă, toate celelalte categorii se dovedesc durabile si pot
fi echivalate cu adevărate tipare relationale care combină în doze diferite gradul interactiunii si intensitatea emotională. O tendintă tot mai influentă în psihosociologia dragostei — pornind de la faptul că aceste cinci stiluri sunt coerente si trainice — a început să le considere adevărate trăsături de personalitate ale subiectului. Totodată, sunt autori care apreciază că stilurile evocate definesc „deopotrivă trăsături durabile, dar si atitudini maleabile ale personalitătii“ subiectului în relatie (Hendrick, Hendrick, 1986, p. 401). De exemplu, s-a dovedit în studiile celor doi psihologi că studentii care declară că sunt „îndrăgostiti“ se regăsesc în mai multe stiluri de dragoste simultan decît cei „neîndrăgostiti“, diferentă care se explică si printr-o schimbare atitudinală. Alte cîteva corelatii sunt semnificative: cei care îsi asumă o dragoste pasională probează existenta unei stime de sine mai ridicate, spre deosebire de cei care se angrenează într-o dragoste posesivă, ce sunt caracterizati de o stimă de sine mult diminuată. Hendrick, Hendrick si Adler (1988) au concluzionat, de asemenea, că, în egală măsură, bărbatii, cît si femeile prezic cu destulă precizie stilul de dragoste al partenerului, iar tendinta se manifestă cu atît mai pregnant, cu cît relatia a fost mai durabilă. Altfel spus, stilul de dragoste se stabilizează, manifestîndu-se întocmai ca orice altă trăsătură de personalitate pe care partenerul o poate anticipa despre „celălalt“ (precum impulsivitatea sau exuberanta). O serie de alte cercetări au indicat faptul că dragostea posesivă corelează cu neuroticismul, nevoia pentru agresiune si nevoia de recunoastere socială, iar dragostea ca joacă corelează de asemenea cu tendintele agresive, dar si cu dezinhibarea, nevoia de joc si extraversia.



S-a construit de timpuriu si un instrument de evaluare a acestor fete ale dragostei — Love
Attitudes Scale (LAS) — destinat să măsoare atitudinile subiectilor în raport cu cele sase
diferite tipuri de dragoste (Hendrick, Hendrick, 1986). S-a dovedit că anumite nuclee
atitudinale din LAS corelează semnificativ cu stilurile de atasament descrise în primul
subcapitol al temei. De exemplu, stilul de atasament ambivalent regăsit printre adulti
favorizează angajarea într-o relatie de dragoste ce urmează dominantele stilului posesiv
(Hendrick, Hendrick, 1989).


O dilemă interesantă a ultimilor ani a fost cea legată de eventualul transfer al stilurilor de
dragoste în alte tipuri de relatii interpersonale, precum relatiile parasociale. Această din urmă categorie defineste relatiile în care o persoană A stie totul despre persoana B, dar persoana B nu stie nimic despre persoana A (Horton, Wohl, 1996). Un exemplu tipic de relatie de acest gen este relatia dintre o celebritate si un admirator înfocat al ei. Prin intermediul unei scale care a măsurat atitudinea fată de celebritate (The Celebrity Attitude Scale, CAS), s-au pus în evidentă trei factori principali, denumiti socializanti si de divertisment (regăsit în afirmatii de tipul: „Prietenul meu si cu mine discutăm deseori ce-a mai făcut idolul nostru“); intensipersonali („Consider că idolul la care visez mereu ar deveni partenerul meu ideal“) si moderatpatologici („Idolul meu mi se pare irezistibil si doresc cu orice pret să învăt obiceiurile sale. Vreau să devin întocmai ca el“) (Ashe, McCutcheon, 2001). S-a observat că dragostea ca joacă corelează semnificativ cu toti cei trei factori enumerati mai sus, iar dragostea posesivă corelează cu factorul intens-personal, în care idolul devine un fel de fantezie romantică ce exprimă deopotrivă disperarea si nevoia de securitate imaginară a subiectului. Totodată, femeile sunt mai romantic-pasional atasate de celebritatea favorită pînă la 20 de ani decît bărbatii, vîrstă după care tendinta se inversează (McCutcheon, 2002). Asadar, cel putin pe anumite dimensiuni, se poate remarca înclinatia unor subiecti care se integrează într-un anume stil de dragoste de a aprecia valorile si de-a favoriza atitudinile proprii acelui stil si în cadrul unor relatii din alt registru decît cele de dragoste, precum relatiile parasociale.



Trimiteți un comentariu