21 sept. 2012

Robert King Merton (July 4, 1910 – February 23, 2003)


   R.K. Merton ne mai înfătisează cum autoconfirmarea profetiei se manifestă si în cadrul
raporturilor interetnice si interrasiale. Astfel, la începutul secolului XX, în plină afirmare a
miscării sindicale, reprezentantii populatiei de culoare nu erau acceptati în uniunile din Statele Unite pentru că li se reprosa atitudinea lor duplicitară: „sunt trădători ai clasei muncitoare“, „spărgători de grevă“. Acest stereotip social, corelat cu modul de viată marginal si cu un capital educational mai modest, i-a determinat să se grăbească să ocupe locurile de muncă ale albilor aflati în grevă si concediati sub amenintarea „sunt atîtia care asteaptă la portile fabricii locul vostru“. Patronii i-au acceptat conjunctural pe negri, instrumentînd tot scenariul si, astfel, profetia s-a autorealizat (negrii devenind „spărgători de grevă“). Definirea situatiei — prin intermediul profetiei — face parte din situatie, conducînd la organizarea contextului conform imperativelor sale.

O evaluare retrospectivă a cercetărilor asupra acestui fenomen social controversat aveau să
realizeze L. Jussim si Cr. Fleming în Self Fulfilling Prophecies and the Maintenance of Social
Stereotypes: The Role of Diadic Interactions and Social Forces (1996). În bilantul
psihosociologilor americani apăreau evocate alte cîteva cazuri exemplare:
— prejudecata „evreului profitor, imoral si necinstit“, ce a alimentat antisemitismul evului
mediu, era hrănită mai degrabă de contextul socio-politic restrictiv: evreilor le erau interzise
tranzactiile comerciale cu străinii, bunăoară, fapt care îi obliga să ocolească legea, devenind, fără voia lor, întocmai ca în portretul evreului imaginar descris mai sus;
— sclavii din America începutului de secol XIX erau considerati „lenesi, prosti,
superstitiosi“. Societatea, lipsindu-i de locuri de muncă si de instructie, îi obliga să confirme
stereotipul;
— portretul reprezentantilor populatiei de culoare din America contemporană păstrează
contururile prejudecătii rasiale, fapt dovedit cu putere în cadrul confruntării de amploare din
aprilie 1992 de pe străzile Los Angeles-ului, cînd molestarea unui cetătean negru de către o
patrulă de politie formată din cinci albi a generat o violentă colectivă de proportii pe baza
stereotipurilor rasiale. Cum negrii erau priviti ca „infractori potentiali, violenti de la natură“, albii s-au simtit, conform acestei definitii a situatiei, „asediati“ si nevoiti să „controleze si să stîrpească răul“. Escaladarea violentei nu a făcut decît să reconfirme validitatea profetiei.

 Descrieți un ”țap ispășitor” în istoria social-politică recentă românească.
Analizați cine sunt cei care au beneficiat de pe urma manevrării opiniei publice înspre o țintă
imaginară.
Trimiteți un comentariu