23 oct. 2012

Raportul publicitate-reclamă în cadrul paradigmei comunicării sociale


        Ieri de si a fost o zi posomorata,dar ma uimit oarecum gestul pe care lau facut o mana de oameni din comunitate, nu ma asteptam la asta. Au adus un moment de comemorare a prietenului nostru comun, printr-o intalnire in memoria raposatului Vali zis Bazil. Prin prezenta mea am adus si eu un ultim omagiu prietenului comun, chiar daca nu am nimic material de la el am totusi amintiri frumoase cu el, picnicuri si vorbe de bine.


Vehicularea de informatii în spatiul social nu are doar conotatii maligne, aceasta putînd să
sporească calitatea informatiei si să potenteze capacitatea de optiune liberă a subiectului între diferitele obiecte sociale si simbolice livrate pe piată. Într-un astfel de registru, se afirmă rolul benefic al publicitătii si reclamei în asigurarea unei mai bune informări a publicului si în gestionarea mai eficientă a resurselor de care dispune o societate. Totodată, mesajele publicitare se integrează întru totul modelului mai general al comunicării sociale, tehnicile de influenŃă interpersonală si intergrupală fiind valorificate îndeosebi în cadrul celor două forme de interactiune dintre un emitător interesat si un receptor activat. Acum, să deslusim semnificatia celor două concepte, urmînd ca în paginile următoare să urmărim modul în care tehnicile de influentă socială se răsfrîng si în domeniul lor.
Etimologic, publicitatea derivă din latinescul publicare, ce se poate traduce prin „a răspîndi
în public“. O astfel de formă de comunicare presupune continuitate si reprezintă o actiune
organizată, sistematică de promovare (comercială si simbolică) a unui produs social. Modalitatea de activare implică articularea unor campanii publicitare, întelese ca secvente informative la care participă în egală măsură beneficiarul („cel care plăteste“), suportul publicitar (mediul prin care se difuzează anuntul către public) si agentul, care concepe (în companii specializate) si propagă produsele publicitare.
Sporirea si diversificarea fără precedent a pietei a impus, la începutul secolului XX,
formarea în Statele Unite a unei discipline noi, marketingul, ce-si propunea organizarea de studii de piată, fixându-si ca deziderat realizarea unui echilibru între cererea si oferta de produse, bunuri, servicii. Prin urmare, publicitatea vizează precumpănitor ca o anumită ofertă să modeleze cererea de pe piată, în beneficiul deopotrivă al comanditarului, dar si al clientului. Obiectivele publicitătii sunt preponderent economice, în timp ce mesajele propagandistice sunt precumpănitor politice.
Spre deosebire de publicitate, reclama se caracterizează prin discontinuitate si mobilizează
resurse materiale, simbolice, de imagine mai modeste. Laolaltă, reclama si publicitatea reprezintă o realitate tot mai prezentă a comunicării sociale contemporane, iar miza dezvăluirii strategiilor de activare a comportamentului de cumpărare si valorizare a unui produs social este cu atît mai importantă.
Trimiteți un comentariu