30 iul. 2014

Cum se realizează dezvoltarea conceptuală?


Sloutsky (2010b) propune un model explicativ al dezvoltării conceptuale care presupune câţiva paşi fundamentali: a. Abilitatea de a învăţa categorii unimodale, bazate pe similaritate (care corespund unei singure modalităţi senzoriale: văz, auz, etc.). Această abilitate poate fi observată şi la alte specii (vezi de ex., Zentall, Wasserman, Lazareva, Thompson & Rattermann, 2008) şi la copiii de 3-4 luni (prin tehnica habituării s-a observat că aceştia pot discrimina de ex., între categoriile de bază pisici şi câini; vezi de ex, Mareschal & Quinn, 2001). b. Abilitatea de a integra informaţii trans-modale (auditive, vizuale sau olfactile). Iniţial sistemele senzoriale sunt separate între ele, integrarea multi-senzorială se realizează pe parcursul dezvoltării, ca urmare a maturării celebrale şi interacţiunii cu stimulii. De aceea, copiii mai mici au dificultăţi în integrarea inputului care provine din mai multe modalităţi.
c. Lexicalizarea grupărilor perceptive învăţate anterior Odată ce copiii reuşesc să integreze informaţii din mai multe modalităţi, sunt pregătiţi să achiziţioneze limbajul. Iniţial, ei învaţă cuvinte pentru categoriile perceptive pe care le-au achiziţionat anterior. Mai apoi, prin lexicalizare, ei învaţă regularităţiile mai abstracte dintre stimuli (de ex., achiziţionează categoriile supraordonate: animale), învăţând proprietăţi ale lucrurilor care nu pot fi observate în mod direct (de ex., faptul că animalele au organe interne, sau faptul că celelate persoane au gânduri, dorinţe). Se consideră că lexicalizarea are o contribuţie esenţială în trecerea de la grupări perceptive la cele conceptuale.
d. Lexicalizarea trăsăturilor conceptuale şi dezvoltarea funcţiilor executive Presupune învăţarea cuvintelor dimensionale (culori, forme geometrice, mărimi), iar această învăţare este posibilă odată cu dezvoltarea atenţiei selective, care permite direcţionarea atenţiei spre trăsăturile relevante ale unei categorii şi ignorarea celor irelevante. De aici încolo este deschisă calea spre învăţarea unor concepte abstracte, de ex., matematice, ştiinţifice, însă pentru cele mai elaborate dintre ele e necesară instruirea explicită. Pentru a înţelege cum se realizează dezvoltarea conceptuală trebuie să luăm în considerare interacţiunea unor aspecte critice (Sloutsky, 2010b), cum ar fi cea dintre structura diferită a categoriilor şi sistemele de învăţare disponibile pentru învăţarea acestor categorii, (pentru o detaliere, vezi tabelul de mai jos):

Categorii dense (bazate pe similaritate)
- Aici includem categoriile de bază, care sunt învăţate iniţial: câine, pisică, minge, carte etc., în cazul cărora similaritatea perceptivă e un criteriu fidel pentru apartenenţa la o categorie comună
 - au mai multe trăsături care covariază si se amorsează una pe cealaltă, dar şi categoria din care fac parte, fiind copredictive: (de ex, blană, patru picioare, ochi, latră, toate aceste proprietăţi prezic categoria câine), aici intervine şi învăţarea asociativă
 –sunt învăţate prin intermediul unui sistem bazat pe comprimare, care reduce un stimul bogat perceptiv într-un format de bază. Acest sistem e disponibil devreme în dezvoltare.
 - sunt învăţate implicit.

Categorie disipate (bazate pe reguli)
- Aici includem conceptele mai abstracte, cum ar fi cele matematice, ştiinţifice, iar apartenenţa la o categorie se stabileşte pe baza unei singure dimensiuni, sau relaţii între dimensiuni (reguli): de ex., insulă, unchi
 -sunt un număr redus de trăsături comune, restul trăsăturilor fiind irelevante şi foarte variabile
 - învăţarea lor e realizată prin sistemul bazat pe selecţie, care are ca precursori dezvoltarea funcţiilor executive şi a limbajului
 - presupune comutarea atenţiei spre trăsăturile relevante şi învăţarea asocierilor relevante dintre stimuli multipli (deci învăţare asociativă) -unele nu pot fi învăţate decât prin supervizare, predare explicită.

Bibliografie
Barsalou, L.W., Simmons, W.K., Barbey, A.K., Wilson, C.D. (2003). Grounding conceptual knowledge in modality specific systems. Trends in Cognitive Sciences 7, 84–91.
 Gelman, S. A. (2004). Psychological essentialism in children. Trends in Cognitive Sciences, 8(9), 404–409. Inagaki, K., & Hatano, G. (2006). Young Children’s Conception of the Biological World. Current Directions in Psychological Science, 15(4), 177 -181.
 Ionescu, T. (2011). Abordarea “embodied cognition” şi studiul dezvoltării cognitive. Revista de Psihologie. 57, 326-339.
 Kruschke, J K (1992). ALCOVE: an exemplar-based connectionist model of category learning. Psychological Review, 99(1), 22-44. Mareschal, D., & Quinn, P. C. (2001). Categorization in infancy. Trends in Cognitive Sciences, 5(10), 443-450.
 McClelland, J. L., & Rogers, T. T. (2003). The parallel distributed processing approach to semantic cognition. Nature Review Neuroscinces, 4(4), 310-322.
 Murphy, G. L. (2004). The big book of concepts. MIT Press, pag 1-9. Samuelson, L. K., & Smith, L. B. (1999). Early noun vocabularies: do ontology, category structure and syntax correspond? Cognition, 73(1), 1-33. 
Sloutsky, V. M. (2003). The role of similarity in the development of categorization. Trends in Cognitive Sciences, 7(6), 246-251. 
Sloutsky, V. M., & Fisher, A. V. (2004). Induction and Categorization in Young Children: A Similarity-Based Model. Journal of Experimental Psychology: General, 133(2), 166- 188.
 Sloutsky, V. M, & Spino, M. A. (2004). Naive theory and transfer of learning: when less is more and more is less. Psychonomic Bulletin & Review, 11(3), 528-535. 
Sloutsky, V. M., & Fisher, A. V. (2008). Attentional learning and flexible induction: how mundane mechanisms give rise to smart behaviors. Child Development, 79(3), 639- 651.
 Sloutsky, V. M (2010a). Mechanisms of Cognitive Development: Domain General Learning or Domain Specific Constraints? Cognitive Science, 34(7), 1125-1130.
 Sloutsky, V. M .(2010b). From Perceptual Categories to Concepts: What Develops? Cognitive Science, 34(7), 1244-1286 Smith, L. B., Jones, S. S., Yoshida, H. & Colunga, E. (2003). Whose DAM account? Attentional learning explains. Cognition, 87, 209-213.
 Smith, L. B., Colunga, E. & Yoshida, H. (2010). Knowledge as process: Contextually-cued attention and early word learning. Cognitive Science, 34 (7), 1287-1314.
 Zentall, T. R., Wasserman, E. A., Lazareva, O. F., Thompson, R. K. R., & Rattermann, M. J. (2008). Concept learning in animals. Comparative Cognition & Behavior Reviews, 3, 13–45.
Trimiteți un comentariu