31 iul. 2016

Puterea gândului creează mediul înconjurător


Se spune adesea că omul este rezultatul forţelor exterioare ale mediului. Acest lucru este fals, căci faptele demonstrază contrariul. Mulţi dintre cei mai mari oameni sau născut în sărăcie şi în împrejurări adverse. Mulţi dintre cei născuţi în mizerie sau înălţat până la cel mai înalt statut social. Ei şiau câştigat faima şi sau distins în politică, literatură
sau artă. Ei au devenit genii strălucitoare, luminând umanitatea prin puterea spiritului lor. Cum vă explicaţi aceasta? Sri T.Muthuswary Aizar, primul judecător indian al Curţii Supreme din Madras, sa născut întro sărăcie lucie. El obişnuia să studieze noaptea, la lumina lanternei. Adesea, nu avea suficientă mâncare. Era îmbrăcat în zdrenţe. Dar a
luptat din greu şi a reuşit să învingă. Prin uriaşa sa voinţă şi prin hotărârea sa de fier, el sa
ridicat deasupra forţelor mediului în care sa născut.În Occident, fiii de cârpaci sau de pescari au reuşit să se ridice la cele mai înalte poziţii. Copiii ce obişnuiau să lustruiască pantofii pe străzi, sau să vândă bere în baruri, ori să lucreze în hoteluri, au ajuns mari poeţi sau jurnalişti faimoşi. Johnson sa născut în împrejurări foarte grele. Goldsmith sa
îmbogăţit pornind de la 40 de lire pe an. Sir Walter Scott era foarte sărac; el nu avea nici măcar o locuinţă. Iar James Ramsay MacDonald, un om ce stăpânea foarte bine PURUSHARTHA, a reuşit să ajungă primministru al Marii Britanii, după ce începuse să lucreze ca poştaş cu zece şilingi pe săptămână. El era prea sărac pentru aşi
putea cumpăra ceai; aşa că prefera să bea apă. Masa principală pe care a servito
timp de luni de zile era un pudding cu carne ce costa trei penny. Apoi a început să înveţe în
condiţii foarte grele, manifestând un mare interes pentru politică şi ştiinţă. A ajuns astfel jurnalist, iar apoi, printrun mare efort de voinţă (PURUSHARTHA), primministru.
SRI SHANKARACHARYA, exponentul filosofiei ADVAITA, un adevărat uriaş spiritual ce a strălucit prin puterea geniului său,sa născut în condiţii nefavorabile, de mare sărăcie şi am putea continua cu alte o mie de exemple. Credem, totuşi, că am reuşit să demonstrăm că mediile nefavorabile nu pot anihila potenţiala măreţie a viitoarelor genii şi că oricine
îşi poate depăşi mediul printrun efort constant, prin răbdare, perseverenţă, cinste, integritate, sinceritate, o voinţă puternică şi o mare hotărâre.  Fiecare om se naşte cu SAMSKARASurile sale. Mintea nu este o Tabula Rasa sau o foaie albă de hârtie. Ea
conţine impresiile generate de gândurile şi acţiunile din vieţile anterioare. SAMKARASurile
sunt potenţialităţile latente cu care se naşte omul. SAMKARASurile bune sunt active valorease ale omului; chiar atunci când el se naşte în împrejurări nefavorabile, acestea îl vor proteja de influenţele ostile, nedorite, din exterior. Ele îl ajută să crească şi să
evolueze. Nu pierdeţi nici una din ocaziile care vi se ivesc, căci fiecare este menită să vă ajute să vă dezvoltaţi. Dacă întâlniţi un om bolnav zăcând neajutorat la marginea drumului, luaţil
pe umerii voştri şi duceţil la cel mai apropiat spital. Hrăniţil cu lapte sau ceai fierbinte. Urmăriţi săl simţiţi pe Dumnezeul din el, în strălucirea ochilor lui, în strigătul său, în
sufletul său, în mişcarea ritmată a plămânilor lui. Dumnezeu va dăruit această şansă pentru a vă amplifica iubirea şi compasiunea, pentru a vă purifica inima şi a înlătura ura şi gelozia din ea. Dacă sunteţi timid, Dumnezeu vă va aşeza în asemenea circumstanţe care să vă forţeze să vă manifestaţi curajul şi prezenţa de sine prin riscarea propriei vieţi. Toate marile spirite ale umanităţii au ştiut să folosească şansele ce li sau oferit pentru aşi împlini scopurile. Aceasta este metoda Divină de a modela mintea omenească. Amintiţivă
întotdeauna că în slabiciunea voastră se ascunde puterea, căci ea vă face foarte grijulii cu
propria protecţie. Sărăcia îşi are virtuţile ei, căci generează smerenie, puterea de a îndura, în timp ce bogăţia aduce adesea cu ea lenea, mândria, slăbiciunea, inerţia şi tot felul de obiceiuri proaste. În consecinţă, nu vă revoltaţi împotriva mediului nefavorabil. Mai bine creaţivă propria voastră lume mentală, căci cel care nu se lasă învins de mediu, ci luptă cu el însuşi pentru a evolua şi a creşte în împrejurări adverse, va ajunge cu adevărat un om puternic. Nimic nu îl va mai putea clinti.  Omul nu este o fiinţă creată de mediu sau de circumstanţe. El le poate controla şi modifica prin capacităţile sale, prin caracterul, gândurile, acţiunile sale bune şi prin efortul personal (PURUSHARTHA). Toate acestea îi pot schimba destinul. Acesta este motivul pentru care marii înţelepţi VASISHTA şi BHISHMA au plasat PURUSHARTHA deasupra destinului. De aceea, corpul cu organele sale nu este altceva decât gând. Mintea ce contemplă corpul devine una cu el. Corpul
fizic este lutul pe care mintea îl modelează, pentru propria sa plăcere, pentru aşi
putea manifeasta în exterior energia şi a câştiga astfel diferite experienţe lumeşti prin cele cinci canale ale cunoaşterii, numite şi JNANAINDRIYAS (organele de cunoaştere sau percepţie). Corpul nu este altceva decât gândurile, stările, convingerile şi emoţiile noastre obiectivate, făcute vizibile pentru ochii fizici. Orice corp îşi are sediul în minte, căci cum ar putea exista grădina fără apă. Dacă corpul grosier sar dizolva, mintea şi-ar
găsi cu uşurinţă un alt corp pentru a se manifesta. Dar dacă mintea ar fi paralizată, corpul ar rămâne fară inteligenţă şi ar paraliza şi el. La marea majoritate a oamenilor, gândul se află în mare măsură sub controlul corpului. Mintea lor este foarte puţin dezvoltată; ei trăiesc în cea mai mare parte în ANNAMAYA KOSHA (cel mai grosier din cele cinci învelişuri ale
Spiritului, sau corpul fizic). Dar dacă vă dezvoltaţi VIJNANAMAYA KOSHA (sau BUDDHI, inteligenţa pură), vă puteţi  controla apoi MANOMAYA KOSHA (sau Învelişul mental).  Gândul greşit că noi suntem corpul fizic este rădăcina tuturor relelor. Prin această gândire greşită noi ne identificăm cu corpul. Din acest ataşament se naşte posesivitatea. Ne identificăm cu soţia noastră, copiii noştri, casa noastră, etc. Identificarea sau ataşamentul sunt singurele cauze ale înlănţuirii noastre în lumea mizeriei şi a durerii.
Trimiteți un comentariu